Autor: Irina Papuc

Moldovenii care au poliță, dar nu pot beneficia de investigații la Centrul Republican de Diagnostic în baza biletului de trimitere, pot acționa CNAM și instituția medicală în judecată. Juriștii spun că legislația le permite celor asigurați să inițieze un proces. Aceștia pot cere despăgubiri pentru daune morale sau materiale.

Recent, Centrul Republican de Diagnostic a anunțat că moldovenii care au nevoie de investigații, dar care nu au programare până la sfârșitul anului, nu vor mai putea beneficia de investigații în baza poliței. Într-un anunț emis oficial, responsabilii din cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală anunțau că au epuizat serviciile contractate de către CNAM și în consecință nu mai pot efectua investigații decât cu plată.

CNAM a anunțat că va merge să investigheze situația și a pomenit de un management defectuos. Prinși între acuzațiile celor două instituții însă se află pacienții, care deși dețin polița medicală, nu le este de niciun folos.

Juriștii spun că moldovenii care s-au pomenit în astfel de situații pot cere despăgubiri în instanță, întrucât legea este de partea lor.

█ Situație fără precedent în sănătate - de ce Centrul Republican de Diagnostic a rămas fără bani și cine ar fi provocat falimentarea lui 

„Potrivit prevederilor articolului 12 (3) al  Legii 1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, una dintre obligațiile CNAM este realizarea, conform legii a asigurării obligatorii de asistență medicală a cetățenilor Republicii Moldova și a străinilor, prevăzuți de respectivul act normativ. În același timp, articolul 14 (4) al aceleiași legi, prescrie că prestatorii de servicii medicale răspund, în conformitate cu legislaţia şi cu clauzele contractului, pentru volumul şi calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asistenţă medicală persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi pentru împiedicarea exercitării de către asigurător a funcţiilor sale de control. În așa fel, este lesne că CNAM are o obligație directă față de persoana asigurată, iar prestatorul de servicii medicale deține obligații în raport cu CNAM”, spune Olesea Perean, avocat pentru drepturile omului.

„În acest context, având în vedere că articolul 1 din lege prevede dreptul beneficiarilor la servicii medicale calitative, iar articolul 3 stabilește că obiect al asigurării constituie cheltuielile legate de tratarea maladiilor conform Programului unic al asigurării obligatorii, subiectul responsabil de asigurarea prestării serviciilor este CNAM. Astfel, devine clar că în cazul în care persoana asigurată nu poate beneficia de serviciile medicale, aceasta se poate adresa în instanța de judecată cu o acțiune privind achitarea prejudiciului material și\sau moral de către CNAM”, mai adaugă ea. Astfel, oamenii pot cere despăgubiri materiale dacă au achitat un serviciu de care trebuiau să beneficieze gratuit, sau morale dacă acestea există.

„În cadrul procesului de judecată reclamantul va trebui să demonstreze existența și mărimea prejudiciului, iată de ce este foarte importantă obținerea refuzului în scris, motivat din partea instituției medicale”, mai spune avocata.

„Pacientul care și-a procurat poliță a încheiat un fel de acord, să-i zicem, între autoritate, care are anumite obligații față de persoana asigurată. Omul nu are nicio vină că nu există bani sau că există management defectuos. Pacientul asigurat are dreptul să beneficieze de servicii medicale gratuite în baza poliței, iar asigurătorul este obligat să-i asigure aceste servicii. În acest caz, pacienții pot fără nicio reținere să acționeze în judecată cele două instituții”, spune și Tatiana Puiu, avocat.

Amintim că Centrul Republican de Diagnostic a anunțat pe 1 august că nu mai poate programa pacienți cu poliță pentru investigații și că aceștia ar trebui să le plătească. La rândul lor, responsabilii din cadrul CNAM, spun că au încheiat un contract și încă un acord adițional cu instituția în valoare de 51 de milioane de lei, iar problema ar fi managementul defectuos. 

 Articole relaționate:

Cea mai mare instituție de diagnostic din țară rămâne fără bani. Pacienții cu poliță vor trebui să plătească 

Instituțiile medicale din țară, îngropate în datorii colosale. În spitale nu există medicamente și nici măcar seringi 

Bugete prin care șuieră vântul. Spitalele nu vor mai primi banii promiși de la CNAM