Autor: Elena Cioina

Sveatoslav Mihalache, doctor în economie

La 1 iulie datoriile CNAM-ului față de spitale erau de 370 de milioane de lei. Aceste restanțe s-au adunat din cauza majorării salariilor care s-au produs înainte de 30 noiembrie 2014. Prețul la medicamente a crescut în medie cu 35 de procente. Numărul de angajați pe economie este însă în scădere acum cu 5% anul 2014-2015 primul trimestru. Prin urmare și defalcările în fondul CNAM-ului sunt în scădere. Totodată, cresc cheltuielile administrative după majorarea tarifelor la energia electrică și gaz, încălzire, se va scumpi și apa.  Energia electrică s-a scumpit cu 30%, gazul – cu 20% încălzirea și apa vor fi mai scumpe tot cu 20%%. Chiar dacă apă încă nu s-a scumpit încă, până la sfârșitul anului datoria CNAM practic se va dubla și va ajunge la 900 de milioane.

Cele mai mari presiuni vor fi din cauza scăderii numărului de angajați pe economie, creșterea tarifelor la energie, gaz și apă. Încă o presiune va fi din cauza dolarului care prin octombrie, conform calculelor, va crește în octombrie până la 22 de lei 50 de bani. Am făcut aceste prognoze încă prin aprilie. Șansele ca leul să se devalorizeze și mai mult față de dolar sunt și mai mari, pentru că riscurile pe piața valutară sunt cu mult mai mari. Factorul extern există, dar acesta reprezintă doar 25 la sută. Factorul cel mai important în ceea ce privește devalorizarea leului ține de faptul că Banca Națională a tipărit 15 miliarde de lei și i-a aruncat pe piață.

Această devalorizare a leului va avea o influență mare asupra prețului la medicamente. Presiunea va fi și din cauza creșterii cursului euro, dar pentru că majoritatea importurilor de medicamente sunt în dolari, atunci această presiune va fi mai mare.  

Din acest motiv se vor acumula datorii mari față de spitale?

Consecințele vor fi dureroase. Se vor acumula datorii față de spitale și față de farmacii, adică față de procurarea medicamentelor compensate. Responsabilii vor încerca să minimizeze aceste consecințe și acest lucru deja se vede. Un exemplu este Centrul Diagnostic, spitalele nu au medicamente, mai multe servicii medicale se fac contra plată. De asemenea, CNAM-ul trebuie să plătească și farmaciilor pentru medicamentele compensate. Datoriile cresc și aici. Deci încet-încet trecem cumva de la medicina asigurată, la cea cu plată.

Ce consecințe ar putea avea asupra salariilor cadrelor medicale?

Ar putea să se întâmple blocaje financiare. Asta înseamnă întârzieri de salarii, de plăți.

Blocajele financiare vor fi din partea cui?

Din partea CNAM. Dacă vă aduceți aminte anii '90 când, de exemplu, agenții economici aveau banii blocați în conturi și nu puteau să facă plăți către alți agenți economici. Deci nu poți achita pentru serviciile care au fost prestate. Așa se poate întâmpla și acum. În cazul CNAM-ului cheltuielile sunt mai mari în comparație cu acumulările.

Chiar dacă CNAM are un fond separat la trezorerie, există riscul ca Ministerul Finanțelor să bage mâna în acest fond pentru a acoperi alte găuri financiare?

De ce nu? Și acolo acumulările nu sunt strălucite. În mod normal însă Ministerul Finanțelor ar trebui să ajute CNAM să nu acumuleze aceste datorii. Nici în fondul de asigurări sociale nu se acumulează suficienți bani. Deci, situația este gravă, dacă pui cap la cap, atunci ți se ridică părul măciucă. Blocajele vor fi nu doar în domeniul sănătății.

Domnule Mihalache, vă mulțumim pentru discuție.