Autor: Parascovia Sula
În Moldova, doar 36 la sută dintre bebeluşi sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern, în primele șase luni de viață. Se întâmlă contrar recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că în această perioadă a vieţii, cel puţin 50 la sută dintre copii ar trebui să fie alimentați doar cu laptele mamei. Cifra este una mică, în comparație chiar și cu țări precum Cambodgia. În Moldova alăptarea este cel mai puțin promovată de către autoritățile responsabile. Ministerele de resort, precum cel al Sănătății sau Muncii, Protecției Sociale și Familiei nu au politici coerente și închegate în acest sens. În consecință, cele mai multe dintre mame preferă să-și hrănească bebelușii cu diverse formule lapte artificial, decât cu al lor propriu, substituenții fiind promovați peste tot. Sunt doar câteva dintre concluziile pe care le-am desprins de la Nune Mangasaryan, Reprezentanta UNICEF în Moldova într-un interviu despre importanța alăptării. Prilejul e Săptămâna Mondială a Alăptării, pe care Moldova, bineînțeles oficial o marchează în fiecare an. Care este însă situația în țara noastră, de ce suntem pe locurile de la coadă chiar și în ceea ce privește alăptarea, avantajele pentru sănătatea copiilor și ce ar trebui să facem ca să schimbăm mentalitatea mamelor ca ele să înțeleagă că nimic altceva nu e mai bun decât laptele matern. Citiți în continuare un interviu pe această temă.
Doamna Mangasaryan, în Moldova din cei 97 la sută dintre copii alăptați în primele luni de viață, doar 36 la sută sunt alimentați exclusiv cu lapte matern în primele şase luni de viaţă, așa cum recomandă OMS. E o rată mică?
Sigur că e mică. Nivelul recomandat pe plan global este de 50%. În același timp, trebuie să menționez că există țări, unde nivelul alăptării este de 90 la sută. Deci, 50% ar fi rata minimă recomandată și desigur ar fi de dorit ca aceasta să ajungă la 90%.
Ați putea da câteva exemple de țări care au înregistrat o rată mare de succes?
Sunt mai multe țări care înregistrează progrese în promovarea politicilor și inițiativelor în domeniul alăptării. Unele dintre ele ar fi Marea Britanie sau Norvegia, ţări care sunt foarte active în acest domeniu. Sunt însă țări și din vecinătate care înregistrează progrese de 70%-80%. Și țările din Asia sunt active la capitolul alăptare exclusivă.
Cum au reușit să atingă aceste performanțe? Ce factori au contribuit la nivel de politici și măsuri în acest domeniu. Ce s-a făcut și de către cine ca femeile să conștientizeze că laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii mici?
În primul rând UNICEF a analizat la nivel global programele de susținere a alăptării în șase țări care au obținut cele mari succese la acest capitol și am elaborat o listă de factori care contribuie cel mai mult la promovarea alăptatului. Există, deci, patru factori principali.
Primul, care joacă un rol foarte important, este populația. E nevoie de o informare masivă a societății pentru a spori nivelul de sensibilizare privind importanţa alăptării. În acest caz, vreau să dau exemplul Cambodgiei, care a dublat ratele alăptării. Această ţară a organizat multe campanii de informare despre importanța și avantajele alăptării, în special alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă ale copilului. Uneori problema alăptării constă în faptul că mamele nu știu ce înseamnă alăptarea exclusivă. Asta presupune că nu trebuie să-i dăm copilului nici apă, nici suc, nici nimic absolut, decât laptele matern. De multe ori mamele cred că dacă e vară şi e cald afară trebuie să le dea bebelușilor apă. Ceea ce nu știu mamele este, de exemplu, că laptele matern conține 80% apă. Datorită acestor campanii masive de informare în masă, în Cambodgia s-a dublat rata alăptării exclusive.
Ce acțiuni concrete ale campaniilor de informare au avut loc în Cambodjia de s-a ajuns la o asemenea performanţă?
A fost o campanie de promovare masivă. Au fost distribuiți nu doar fluturași sau broșuri, ci au fost alese câteva mesaje cheie, pe care le-am afişat peste tot la TV, radio, etc. Vorbim de mesaje de genul: „80% din laptele matern conține apă” sau „e bine să oferi copilului doar lapte matern în perioada caldă a anului” sau „copilul nu are nevoie de nimic, în afară de lapte matern”. Mesajele au fost distribuite la TV, la radio, în instituțiile medicale şi cele educaționale. Practic, timp de un an, ţara a fost inundată cu aceste mesaje prin diverse surse.
Și al doilea factor?
Al doilea factor la care aţi făcut şi dumneavoastră referință este sistemul de sănătate. Nu este suficient ca doar mama să fie informată şi să cunoască beneficiile alăptării. De fapt, s-a constatat că mamele, practic toate, înțeleg că e bine să-ți alăptezi copilul şi îşi doresc acest lucru. Adesea însă apar dificultăţi, în special când e vorba de primul copil, în primele zile de naştere. Dacă în acel moment nu avem alături profesionişti care să fie în stare să acorde asistenţă mamelor şi să le înveţe cum anume să depăşească problemele cu care se confruntă în timpul alăptării, procesul va eșua. Asta, deoarece mama ştie că după ce naşte, în maternitate sau când deja se externează, dacă nu are alături un specialist medical care să-i dea sfaturi despre alăptare, în momentul în care va întâmpina anumite probleme, va renunța să-și alăpteze copilul. E nevoie să fie extins grupul profesioniştilor în domeniul alăptării. De fapt, aici vorbim despre grupul de susţinere al mamei, cum ar fi familia, vecinii, prietenii, socrii, soţii. Mama are nevoie de o susţinere emoţională foarte puternică. În loc să-i creeze probleme, aceștia ar trebui să fie primii care să o susțină. Aceasta ar încuraja mamele să acumuleze mai multe puteri şi lapte matern şi le-ar ajuta să înţeleagă că acest lucru este benefic atât pentru copil, cât şi pentru ele însăşi.
De asemenea, multă lume știe că e bine să alăptezi, dar nu ştie exact care sunt beneficiile concrete. De exemplu, reducerea mortalităţii sau a diverselor boli de urechi, gastrointestinale, respiratorii, cardiovasculare, cancerului, atât la copii, cât şi la mame. Pentru femeile care alăptează, riscul de a avea cancer la sân sau de altă natură, precum şi diabetul sau obezitatea, se reduc la minim.
În al treilea rând, o mare problemă ţine de marketingul şi publicitatea substituienţilor laptelui matern. De fapt, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are un cod elaborat special pentru marketingul substituienţilor laptelui matern. Acest cod interzice marketingul general şi nu permite publicitatea acestor produse sau asigură anumite limitări sau restricţii. De exemplu, nu se permite publicitatea în instituţiile medicale sau la TV. Chiar dacă această publicitate apare la televiziune şi spune cât de bun este acest substituient şi cât de uşor i-ar fi mamei cu el, iar la final se spune succint că înlocuitorul este al doilea după laptele matern după utilitatea sau importanţa acestuia, mama care are probleme cu alăptarea vede partea pozitivă şi respectiv ar putea să-i placă acest lucru. În afară de aceasta, vreau să mai menţionez că acest cod conţine anumite dispoziţii legale, în care este menţionat că acest subtituient al laptelui matern trebuie să fie disponibil în vânzare pentru mamele care se confruntă cu anumite probleme şi nu pot alăpta. Iată pentru ele trebuie să fie disponibil înlocuitorul de lapte, dar fără a fi făcută publicitate. Un exemplu de cod bun de acest fel, pe care l-au preluat şi alte ţări, este cel din Philipphine. În această regiune au fost preluate mai multe dispoziţii ale codului OMS şi nu permit publicitatea substituientului laptelui matern. O altă ţară care a preluat acest cod, din regiunea noastră, este Georgia. Unele ţări au preluat toate dispoziţiile acestui cod, altele mai puţine.
În Republica Moldova noi nu avem implementat aces cod, din păcate. Însă, noi lucrăm în această direcţie şi sperăm că foarte curând el va fi aplicat, fiindcă în acest fel vom putea limita sau restricţiona publicitatea substituienţilor laptelui matern. Vreau să mai menţionez că din păcate, în acest moment, laptele matern are cea mai slabă sau proastă publicitate. De fapt, avantajul laptelui matern este apreciat numai de mamă şi copil. Nimeni altcineva nu mai câştigă din asta. Adică, industria şi producătorii nu au beneficii din asta, de aceaa şi nu accentuează importanţa sau beneficiile laptelui matern.
Al patrulea lucru pe care vreau să-l menţionez este despre mamele care revin la lucru după ce au născut. Atunci apar mai multe provocări, când mama trebuie să se gândească cum să continue alăptatul copilului. Fie să lase lapte stors acasă, fie la lucru ar trebui create condiţii pentru alăptare şi poate chiar un spaţiu special. Pentru mamele care alăptează des, angajatorii care ar trebui să ofere aceste condiţii. Mulți însă nu sunt dispuşi să le asigure și din acest motiv, din nou apar probleme. Un exemplu în acest sens ar fi China, unde între agenţii economici privaţi este o competiţie pentru a asigura camere speciale pentru alăptatul copiilor. Un alt exemplu ar fi şi UNICEF-ul. Chiar în sediul nostru am creat condiţii, facilităţi pentru mamele care alăptează copii. Dacă în Moldova ziua de muncă are opt ore, atunci noi acordăm o oră din aceste opt pentru alăptat. Aceasta înseamnă că mamele care alăptează lucrează doar şapte ore, comparativ cu noi. Noi încercăm să susţinem mamele care alăptează şi să le creăm condiţii speciale.
Ce strategii sau politici are Moldova pentru promovarea alăptării?
În Moldova nu există o politică specială pentru alăptat. Acesta face parte din policitile ce ţin de îngrijirea maternă sau de sănătatea copiilor. E bine să fie la pachet și să fie consolidate. În Moldova mai există un program naţional de nutriţie, care ar cuprinde și componenta de ţine de alăptare.
V-am povestit despre cele patru aspecte principale pentru promovarea alăptării. În Moldova, ele au nevoie de consolidare şi e nevoie ca aceste politici să fie mai puternice şi aplicate în realitate. Un aspect, pe care trebuie să-l accentuez este codul OMS şi legislaţia în acest sens. În Moldova este nevoie de o campanie de sensibilizare a populaţiei în acest sens.
Noi știm că după naștere unele mămici au depresii postnatale și când și alăptarea creează probleme, e foarte ușor să renunți la această modalitate de a-ți hrăni copilul. De exemplu, în alte țări, pentru așa ceva, există consultanți în alăptare. În Moldova, pot fi numărați pe degete. Cât de importanți sunt pentru mame așa specialiști?
Depresia postnatală e într-adevăr o problemă importantă. De multe ori acestea rămân neobservate și netratate. Foarte multe mame se confruntă cu depresii postnatale, după ce nasc. Din cauza problemelor pe care le au, grija față de copil, nopți nedormite, etc, pot duce la depresie. Alăptarea însă este o metodă de tratare a depresiilor. Mamele care reușesc să alăpteze se odihnesc mai mult, iar legătura ele și copil e mai strânsă.
Şi neurologic și psihologic mama se simte mult mai bine după ce alăptează. Nu putem spune că în țară nu avem specialiști care ar putea ajuta mamele. De fapt, avem și noi specialiști în domeniul sănătății, inclusiv manageri de lactație. Poate ei nu sunt în fiecare sat, evident, dar oricum ei există. Și noi cei de la UNICEF, am oferit foarte multă instruire în acest domeniu. Iar acum, chiar dacă aceste instruiri nu mai sunt, materialele de predare sunt disponibile la Universitatea de Medicină care deja le-a inclus în cursurile pentru specialiștii din domeniul sănătății. Altă întrebare este în ce măsură acești specialiști instruiți utilizează aceste metode de promovare și de acordare asistenței mamelor, pentru că și ei sunt influențați de către producătorii de substituenți ai laptelui matern, care încearcă să-şi promoveze produsele prin intermediul doctorilor. Poate într-adevăr am avea nevoie de mai mulți specialiști în alăptare, specialiști buni, dar trebuie să ne asigurăm că mamele știu unde să-i caute. De aceea, această informație ar trebui pusă la dispoziția tuturor femeilor, și celor care au devenit mame, cât și a celor însărcinate ca să știe unde pot suna şi la cine se pot adresa. Acum există și resurse web, online, unde poate fi găsită această informație, doar că trebuie pusă la îndemâna celor care au nevoie de ea.
Credeți că ar fi nevoie de mai multe acțiuni în acest sens, pentru promovarea alăptării exclusive?
Eu cred că ar trebui să fie implicate mai multe autorităţi, atât ministerele cât și întreaga țară, chiar dacă promovarea substituenților laptelui matern aduce bani în țară. E nevoie de un efort comun din partea tuturor.
Trebuie promovat Codul și Politicile OMS în acest domeniu. Vreau să vă dau un exemplu din țările scandinave, acolo unde este normal să mergi în transportul public şi să vezi o mamă care își alaptează copilul. Însă, dacă vei vedea o mamă care își alăptează copilul cu sticluța, atunci toată lumea te va privi strâmb și te va întreba: „Ce faci? De ce nu alăptezi copilul cu lapte matern?”.
Pe când, în Moldova la TV vom vedea cum mamele își hrănesc copii cu diferite sticluțe frumoase și aceasta este modelul de mamă bună, promovat la noi. Atâta timp cât nu ne vom schimba mentalitatea și nu vom înțelege că dacă se vinde în magazin nu este neapărat mai bun și mai sănătos pentru copilul meu, precum și dacă nu mediatizăm acest subiect nu vom putea îmbunătăți rata alăptări. Pot să vin cu sute de exemple de dezavantaje ale acestor substituenți ale laptelui matern comparativ cu laptele matern, dar mă voi opri doar la două exemple.
Pentru producerea substituienților laptelui matern, de fapt se folosește lapte de vacă modificat, care conține grăsimi, proteine, nutrienți, care nu sunt produşi de ființa umană. Respectiv, putem spune că doar omul este unica ființă vie care utilizează pentru hrana copiilor săi, laptele altcuiva, dar nu al său. Și doi, producătorii pot îmbunătăți formula chimică a substituentului laptelui matern, pot dirija conținutul de proteine, pot adăuga fier sau iod, sau prebiotice, sau orice altceva, ceea ce de fapt se întâmplă acum. Producătorii încearcă să promoveze un produs care este ca laptele matern sau este aproape la fel de bun, dar ceea ce nu poate face este să includă și sistemul imun al mamei, adică imunoglobulinele care sunt responsabile pentru sistemul imunitar al copilului, mai departe. De aceea, aceste formule nu pot fi un produs viu care să înlocuiască laptele matern.
Doamna Mangasariyn, pe lângă factorii pe care i-ați menționat, ce alte motive le mai determină pe mame să renunțe să-și alăpteze copiii în primele șase luni de viață?
Dacă vorbim despre Moldova, probabil aici ar trebui să atragem atenția la migrația foarte înaltă. Astfel, mai mulți copii mici sunt abandonați de către mamele lor. Din această cauză avem foarte mulţi copii de vârstă fragedă în instituții, fie din motiv că mama nu poate să aibă grijă de el, fie a fost o sarcină nedorită. Se mai întâmplă și din cauza că mama a plecat peste hotare și nu are posibilitate să-și ia și copilul. Restul factorilor pe care i-am menționat sunt valabili pentru toate țările.
În Moldova este vorba în primul rând despre lipsa de mecanisme de suport pentru aceste mame. De exemplu, dacă vorbim despre mamele de la sate, care trebuie să meargă pe deal și să lucreze. Acestea nu pot să ia copilul cu ele şi trebuie să îl lase acasă. În asemenea cazuri, poate fi nevoie de diversificarea alimentația copilului.
Sărăcia este un alt aspect care afectează țara în întregime, ca și alte țări aflate în aceeași situație. Sărăcia și migrația foarte activă înrăutățesc și mai mult situația, inclusiv a alăptării.
Vreți să spuneți că la sate mamele renunță cel mai des la alăptare?
Nu este chiar așa. Aș spune că există și dovezi pe plan global, nu specific pentru Moldova, unde se vede că nu există o legătură între alăptare și sărăcie. Ba chiar din contra, aș spune că uneori, cei săraci care nu au bani să cumpere acești substituenți sunt predispuși să alăpteze mai mult copilul. Iar, dacă nu au posibilitatea să-l alăpteze, utilizează laptele de vacă. În orașe, unde oamenii sunt mai avuți, dar nu dispun de informații despre importanța alăptării, tendința mamelor de a trece la substituenți e mai mare. Ele se gândesc că dacă-l cumpără pe cel mai scump, vor lua ce e mai bun pentru copilul lor. De aceea, alăptarea este legată mai mult de nivelul de cunoștințe și de informare a populației, precum şi de disponibilitate mecanismelor de suport. Corelația cu sărăcia nu este atât de evidentă. Mai degrabă este corelația dintre cunoștințe, informare, stilul de viață, timp și mecanisme de suport.
Există date statistice în Moldova referitor la alăptare?
Nu avem date statistice specifice pentru Moldova, doar nişte compilații de date care acoperă situația din mai multe țări.
De ce UNICEF promovează alăptarea exclusivă anume în primele şase luni de viață? De ce este atât de important?
Este o recomandare nu doar a UNICEF, dar și a OMS. Aceste recomandări se bazează pe foarte multe cercetări și știință. Au fost făcute multe studii cu privire la beneficiile alăptării pentru copil și modul în care diverse boli afectează micuţii atunci când sunt hrăniţi cu alte produse, decât laptele matern. Dacă folosim alte produse alimentare prea devreme, acestea ar putea duce la infecții gastrointestinale. S-au făcut analize minuțioase până s-a ajuns la recomandarea că anume şase luni este perioada optimă în care trebuie să fie promovat alăptarea exclusivă.
Până la ce vârstă este recomandată alăptarea în general?
În trecut era până la un an, acum recomandările actuale sunt cel puțin până la doi ani. Cred că aici când vorbim despre recomandările OMS, ar trebui să discutăm despre toate la un loc în ceea ce privește alăptarea. Putem începe chiar de la naștere. Prima recomandare este ca atunci când s-a născut, copilul trebuie lipit de pieptul mamei ca el să încerce să mănânce. Recomandarea este ca el să fie pus la sân în prima oră sau jumătate de oră, chiar dacă nu știe cum să mănânce la piept. În afară de aceasta, alăptarea e recomandată din prim zi. A doua - ține de alăptatul exclusiv timp de şase luni. Îl alăptăm ori câte ori vrea copilul. Noi spunem „la cerere”.
A treia recomandare ține de combinarea alăptării cu mâncarea adițională după şase luni şi până la doi ani. Ulterior, copilul trebuie să treacă la mâncarea de familie.
Care ar fi consecințele pentru copil, dacă mama nu-l alăptează nici măcar până la şase luni?
Impactul negativ cel mai mare este decesul copiilor. Există dovezi clare că indiferent de cât de bogată este țara lipsa alăptării joacă un rol important în ceea ce privește rata de supraviețuire și cea a mortalității printre copii. Potrivit cercetărilor, copiii care au avut o anumită problemă, de exemplu o infecţie, și au fost alăptați au șanse mult mai mari să supraviețuiască, decât cei care nu au fost alăptaţi. Alăptarea aduce și beneficii economice pentru țară. Dacă bebelușii sunt alăptați și se îmbolnăvesc mai rar, se cheltuie mai puțini bani pe medicamente, pe zile petrecute în spitale, iar banii aceștia pot fi folosiți pentru multe alte activități care includ servicii de sănătate primară sau de prevenire.
Ce ar trebui să știe o mamă tânără despre alăptare și de unde se poate informa corect, având în vedere că există foarte multă informație pe internet, care o pot duce în eroare?
Dacă ne referim la mamele din Moldova, atunci cred că în primul rând acestea trebuie să înțelagă că cel mai mare avantaj este să-și alăpteze copilul și să cunoască beneficiile laptelui matern comparativ cu substituenții acestuia. Este important ca mama să înțeleagă că indiferent cât de bun ar fi substituentul laptelui matern, el nu poate fi comparat cu laptele matern.
În al doilea rând este important să existe informații concrete unde se pot adresa mamele în cazul în care au întrebări despre alăptare. Pe internet poate fi găsită informație generală, există și site-uri internaționale unde sunt informații generale despre alăptare și avantajele acestuia, dar atunci când este vorba despre probleme concrete, este bine să ne putem adresa la specialiștii din domeniul medical. Eu aș zice că trebuie să le recomandăm femeilor să nu se rușineze și să se adreseze la medic, pentru că ar putea fi nevoie de o examinare fizică, de anumite sfaturi concrete. Nu este suficient să te uiți pe internet pentru sfaturi practice. Internetul poate fi bun pentru informație generală, dar nu și pentru informații practice.
Ce piedici vedeți Dumneavoastră în calea promovării alăptării, în Moldova?
Există multe probleme care au nevoie de abordare corectă, cum ar fi grija față de sănătate, grija față de copil și multe altele. Însă este nevoie să acordăm, în continuare, o prioritate mai mare și alăptării.
Aș vrea să văd mai multă finanțare din bugetul de stat pentru programele de alăptare. Aş dori ca Ministerul Sănătăţii să aibă mai multe posibilități de promovare a acestuia. Mai cred că în acest moment nu este suficient de bine înțeles beneficiul alăptării. Promovându-l, vom reuşi să economisim bani și să evităm diverse probleme de sănătate ale copiilor. De fapt, alăptarea este o măsură foarte cost-eficientă.
La final, ce recomandări ați avea pentru mămicile tinere, pentru părinți în general?
Trebuie să ținem cont de faptul că medicina este domeniul care se dezvoltă cel mai rapid și cel mai mult. Și dacă vrem să rămânem la nivelul anilor 50, 60, așa cum au făcut-o părinții noștri, atunci decizia ne aparține. Dacă vrem însă să ținem cont de toate dovezile care există în acest moment şi să fim în pas cu viața, atunci trebuie să ne revedem părerile.
Aș mai vrea să adaug, că deși adesea ni se spune să nu ascultăm buneii, în cazul dat noi trebuie să-i ascultăm și să alăptăm și încă o dată să alăptăm copiii.
Dumneavoastră aţi alăptat?
Da, am alăptat, dar parțial. Eu am fost o victimă a unor recomandări medicale greșite, care erau împotriva bucuriei alăptării. Ni se spunea că nu trebuie să-i alăptăm la cerere, ci după regim. Chiar dacă aveai lapte, nu ni se permitea. Copilul plângea, țipa, dar tu nu aveai voie să-l hrănești decât peste acele trei ore. Erau nişte recomndări foarte stranii şi eu am fost victima acestei perioade, precum şi copii mei. Poate de asta sunt un susținător atât de aprig al alăptării. Și aș vrea ca generațiile viitoare să nu aibă de suferit de pe urma unor asemenea recomandări greșite.
Doamna Mangasaryan, vă mulţumesc pentru interviu.