Redactor: Silvia Rotaru
Asociația Pro Consumatori din România a realizat un studiu în care a analizat 33 de conserve de ton, care se găsesc pe rafturile supermarketurilor din țară. Studiul arată că 40% din conservele de ton analizate sunt fie etichetate greșit, fie nu conțin suficiente informații pentru consumatori! La 2 din 5 conserve de ton nu este menționată, pe etichetă, zona de pescuit! Femeile însărcinate, persoanele în vârstă cu boli cronice și copiii trebuie să evite consumul de ton (Ton Albacora) în conservă din cauza conținutului de metale grele (plumb, cadmiu și mercur).
Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să cumpere și să consume conștient.
Experții APC România au realizat analiza informațiilor de pe eticheta conservelor de ton, și au constatat următoarele:
- conservele de ton analizate provin din mai multe țări: 30% din Thailanda, 21% din Filipine, 15% din Spania, 6% din Ecuador, 6% din Cote D Ivoire, 3% din Bulgaria, 3% din Vietnam, 3% din Ghana, 3% din Seychelle, 3% din Mauritius, 3% din Grecia şi 3% din Italia.
- 64% dintre conservele analizate au în compoziție ulei vegetal, dintre care:
- la un procent de 15% nu se specifică tipul de ulei vegetal;
- 3% folosesc ulei de rapiță;
- 18% folosesc ulei de floarea soarelui;
- 15% folosesc ulei de soia.
- specia de ton folosită la fabricarea conservei:
- 55% folosesc Katsuwonus pelamis;
- 27% nu declară specia de ton ;
- 15% folosesc Ton Albacora;
- 3% folosesc Ton Tonggol;
- cantitatea de ton din conservele analizate variază între 60% și 70,5% din cantitatea netă a conservei.
Doar 61% dintre producători declară zona de unde a fost pescuit peștele, după cum urmează:
- 37% în zona FAO 71;
- 12% în zona FAO 51;
- 6% în zona FAO 77/78;
- 6% în zona FAO 87.
În urmă cu şase ani (11 martie 2011), urmare a dezastrului de la centrala nucleară de la Fukushima (Japonia), a avut loc cea mai mare deversare radioactivă din istorie. Considerând faptul că incidentul a avut loc în imediata apropriere a oceanului Pacific, studiile de specialitate estimează că cel puţin 80% din deşeurile rezultate în urma accidentului s-au deversat în apele Pacificului.
Reprezintă, însă, radiaţiile rezultate în urma dezastrului de la Fukushima o problemă? Părerile sunt împărţite, însă este o certitudine faptul că, în fiecare zi, aproximativ 300 de tone de apă contaminată radioactiv ajunge în apele oceanului Pacific. Având în vedere faptul că, cel puţin până în acest moment al istoriei, omenirea nu s-a mai întâlnit cu un dezastru asemănător din punct de vedere al proporţiei, precauţia este cea mai bună tactică.
█ Cantități importante de orez destinat copiilor, contaminat cu o substanță toxică
„La alegerea unei conserve de ton trebuie să se aibă în vedere conținutul de ton din conservă, cantitatea de proteine, de grăsimi şi de sare. Un alt aspect important îl reprezintă şi locul unde a fost pescuit peştele întrucât cel capturat în Oceanul Pacific este iradiat cu Cesiu 137 în urma accidentului nuclear de la Fukushima din anul 2011. Din păcate, ingerarea unui aliment radioactiv este cea mai gravă formă de poluare, iradierea în acest caz fiind de 20 de ori mai mare decât iradierea exterioară a corpului în aceleaşi condiţii privind cantitatea de element radioactiv. Recomand consumatorilor să evite conservele de ton care au în compoziţie peşte capturat în Oceanul Pacific, respectiv din următoarele zone: FAO 61, 67, 71, 77, 81, 87 și 88”,declară Costel Stanciu, președintele APC.
„Fiţi foarte atenţi la zona de pescuit care trebuie să fie indicată în eticheta cu numele FAO urmat de cifre, de exemplu zona FAO 71 se referă la Pacificul central partea occcidentală, FAO 51 şi 57 Oceanul indian, FAO 61, zona Pacificului care cuprinde şi Japonia cu Fukushima. Majoritatea tonului din cutii, este ton cu aripioare galbene şi provine din zonele 71, 51, 57. O problemă a tonului este concentraţia de contaminanţi, plumb, cadmiu si, cel mai faimos mercurul, abundent în peştii de dimensiuni mari din cauza poluării mediului. Mercurul are origini naturale, eroziuni, activităţi vulcanice, dar poate proveni şi din activităţi umane (industrie, pesticide, medicamente)”, atenționează și Marie Vrânceanu, nutriționist.
„Recomand pacienţilor consumul de peşte proaspăt, preparat simplu, tradiţional, pe grătar sau la cuptor. Peştele, indiferent de varietatea sa, alb sau roşu, trebuie să constituie o parte importantă din alimentaţia noastră. Conţine proteine usoare şi minerale, se digeră uşor şi este curat, mai ales dacă provine din ape curgătoare, este de captură şi nu provine din crescătorii. Consumaţi peşte conservat doar în cazuri excepţionale, iar conservele le pastraţi pentru drumeţii montane, unde accesul la hrană proaspată nu este facil. Nu consumaţi conserve în perioada călduroasă, pot fi depozitate în condiţii nepotrivite şi nu conţin nutrienţii necesari acestei perioade a anului”, spune și Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică.
█ Articole relaționate:
Scutece pline de substanțe toxice. Care sunt riscurile pentru bebeluși
Ce medicamente au luat naziștii în al II-lea Război Mondial
█ Articole relaționate: