Cum am ajuns să fiu dată afară de la un eveniment public, organizat de Ministerul Sănătății

Este pentru prima oară în experiența mea de jurnalist când sunt „invitată” să mă car de la un eveniment și încă mi se spune clar că n-am voie să iau cu mine rapoarte, hârtii sau date care au fost prezentate în cadrul evenimentului.

De obicei sunt calmă, nu mă victimizez și evit să fac istericale. Am preferat să nu mă plâng atunci când ministrul Sănătății răspundea cu răbdare la toate întrebările jurnaliștilor, fie ele de-a dreptul tâmpite, iar întrebările mele rămâneau fără răspuns. Am preferat să tac și atunci când Andrei Usatîi mi-a întors spatele, replicându-mi că nu sunt jurnalist și că nu are de gând să discute cu mine, deși într-o țară normală acest gest este blamat.

Ei bine, acum am ajuns să fiu dată afară de angajații Ministerului Sănătății de la un eveniment public, de interes public. Se discuta despre plățile oficiale și neoficiale din sistemul de ocrotire al sănătății. După cum știți, nu este mult loc de laudă aici - sumele adunate din buzunarul moldovenilor sunt colosale, cam cât alocă oficial statul din bugetul său.

Evenimentul nu se consumase nici pe jumătate când s-a apropiat de mine șefa serviciului de presă, Viorica Tudos, și mi-a spus că trebuie să părăsesc sala, iar raportul (cu date foarte interesante) să-l las pe masă. Motivul? Așa a fost indicația. De la cine? Habar nu am, dar mi s-a invocat un lucru absolut dezgustător. Cică Jarno Habicht, șeful Biroului Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova, prezent și el la eveniment, ar fi fost deranjat de prezența jurnaliștilor la un atelier de lucru și că „doleanța acestuia este să nu publicăm nimic din ce s-a discutat astăzi”, de aceea, raportul, pe care m-am chinuit să-l obțin, n-am voie să-l iau cu mine.

Mi-am luat reportofonul și, desigur, raportul și „m-am cărat”. Fără să fac scandal și fără să mă opun. Nu-mi plac scandalurile. Dar nu înainte de a o asigura pe șefa serviciului de presă că voi verifica dacă într-adevăr aceasta este dorința șefului Biroului OMS în Moldova. Nu de alta, dar cam tâmpit argument - un european, care provine dintr-o țară unde drepturile omului se respectă, îmi îngrădește accesul la informație? Pare ciudat, nu? Ei bine, Jarno, un estonian respectabil, habar nu știa de o astfel de situație. Am fost asigurată de angajații de la Biroul OMS că voi obține toate informațiile de care am nevoie. Clar și just.

Nu mă mai afectează în niciun fel acum declarațiile și catalogările de „cretină cumpărată”. M-am obișnuit cu ele. Astfel de afirmații sunt făcute de oameni care habar nu au în ce constă munca noastră. Da, suntem ai naibii de critici. Dar este cineva mulțumit de ce se întâmplă în sistemul de sănătate acum? Nu prea cred. Nu trebuie să ne blamați pe noi, dragi conducători de ministere, pentru că lucrurile merg prost. Noi doar constatăm, scriem. Rahatul îl faceți voi. Și nu spunem asta cu mare satisfacție...

Credeți că îmi pasă de Usatîi și de culoarea lui politică? Mă doare-n cot. El va pleca curând, dar problemele vor rămâne. Oamenii vor muri așa cum au murit pe holurile spitalelor, managerii de spitale vor cumpăra în continuare soțiilor și fiicelor apartamente, iar mulți doctori vor continua să se conducă de zicala „un doctor bun din popor se hrănește”. Funcțiile tot politice vor rămâne. Niciun ministru nu va fi menajat, stați fără grijă. 

[…] Mă bucur să spun că, de când activez ca jurnalist, am avut ocazia să nu simt restricțiile șefilor în privința subiectelor pe care le-am ales. Nici la „Timpul de dimineață” (deși e greu pentru unii să înțeleagă asta), nici la „Adevărul Moldova”. Și nici aici, la Sănătate INFO. Îmi permit luxul (pentru că așa se numește astăzi activitatea noastră), în comparație cu mulți alți jurnaliști, să scriu despre ce vreau și despre ce cred eu că este de interes public. Da, pot greși, dar e greșeala mea, prostia mea, dacă vreți, și nu indicația șefilor […]

Decizia Ministerului Sănătății, de a îngrădi accesul jurnaliștilor la informații, este una tare neghioabă. Și mai tare mă minunez cum de v-a trecut prin cap să faceți una ca asta? Oare chiar nu era clar că vă faceți un deserviciu enorm? Iar pentru asta să dați vina chiar pe un oficial european!!! Nimic imaginație, domnilor!

Tare mult sper ca angajații acestui minister să înțeleagă că problema nu-s eu, și nici Sănătate INFO, nici alt jurnalist.

Problema este în voi și în capacitatea voastră de a gestiona problemele din Sănătate. Îmi pare rău să constat, după toate cele scrise și cele doar știute despre voi, că această capacitate este minusculă. Și când mă gândesc că am avut atâta respect… Acum mi-e silă de oamenii care încearcă să închidă gurile incomozilor, fără să realizeze rahatul în care se află.

În fine, sunt calmă și împăcată cu situația - ne veți face zile negre până veți pleca din funcții. De luni întregi funcționarii de la minister nu discută cu noi, iar serviciul de presă parcă adoarme când aude de noi. E ok și asta. Vreau doar să știe cât mai multă lume cât de neprofesionist puteți proceda și cât de „înguste” sunt deciziile voastre. N-o să mă mir nici atunci când o să iasă la iveală că obstrucționați chiar și activitatea unor instituții din subordine...