Autor: Irina Papuc
Firma importatoare de medicamente Metatron SA, care este în vizorul Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru spălare de bani, evaziune fiscală și fals în acte publice a încercat să introducă în Republica Moldova un lot de fiole, o parte din ele fiind deteriorate. Riscul ca acestea să fie contaminate cu microorganisme era ridicat, astfel că Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a refuzat să emită certificatul de calitate. După mai multe ședințe de judecată Metatron este în câștig, iar judecata și-a asumat dreptul să precizeze că agentul economic ar fi curat la lacrima. Cazul urmează să ajungă în câteva zile la Curtea Supremă de Justiție.
Medicamentele pentru care Metatron SA a cerut certificat de calitate sunt fiolele cu sulfat de magneziu, soluție injectabilă și Vitamina B6. În urma controalelor efectuate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor din cadrul Agenției s-a stabilit că o mare parte din fiole erau fisurate, ceea ce nu mai poate asigura un nivel suficient de siguranță și ermetizare a medicamentului. Acestea ar fi putut fi contaminate cu microorganisme sau alte impurități până a ajunge în farmacii, de aceea cererea de eliberare a certificatului de calitate a fost respinsă. Aceasta a fost singura pretenție, restul caracteristicilor fiind în corespundere cu documentele normative.
Compania însă nu a fost mulțumită de decizia Agenției Medicamentului și a acționat-o în judecată. Prima instanță - Judecătoria Centru - i-a dat dreptate firmei Metatron SA și a obligat Agenția să elibereze certificatul de calitate, motivându-și decizia prin faptul că fiolele s-ar fi putut deteriora pe drum, fapt ce nu i-ar da dreptate Agenției să interzică întregul lot.
Mai mult, în decizia judecății se precizează că „Metatron SA nu distribuie pe piața Republicii Moldova medicamente contrafăcute, neautorizate sau introduse ilegal”, compania fiind, de fapt, exact în acea perioadă, în vizorul CNA pentru evaziune fiscală, spălare de bani, fals în acte publice și practicarea activității ilicite de antreprenor.
„Instanța nu a stabilit clar când și pe care segment de drum a avut loc deteriorarea fiolelor și a făcut o concluzie greșită că ar fi de natură mecanică. Fisurarea însă ar fi putut fi produsă din cauza păstrării neadecvate. Instanța nu poate stabili dacă un medicament este calitativ sau nu, doar Laboratorul pentru controlul calității medicamentelor este apt să o facă”, a precizat juristul AMDM, Leonid Gânsari.
Și șeful Laboratorului pentru controlul calității medicamentelor spune că pentru ca un medicament să fie catalogat conform, acesta trebuie să corespundă mai multor parametri, inclusiv calitatea ambalajului.
„Ghidul privind buna practică de distribuție prevede că proprietățile medicamentelor trebuie menținute în întreaga rețea de distribuție, încât aceștia să nu-și schimbe calitățile. Pe lângă parametrii fizico-chimici se ia în calcul și calitatea și starea ambalajului secundar și primar. În cazul în care acestea sunt rupte sau deteriorate și ar putea afecta substanța, atunci nu putem elibera un certificat de calitate. Noi suntem responsabili de calitatea preparatelor care ajung în farmacii”, a precizat Mihail Soloviov.
Directorul Agenției, Alexandru Coman, afirmă că instanțele de judecată au transformat într-un fenomen deciziile prin care își asumă dreptul de a se pronunța asupra calității medicamentelor. „Acest caz reprezintă, de fapt, un precedent periculos, atunci când cineva își permite să preia atribuțiile unei instituții de stat abilitate cu controlul calității. Mergând până la absurd, putem spune că instanța de judecată poate să substituie rolul Laboratorului, iar toate pretențiile asupra calității să și le asume”, afirmă Coman.
Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe, astfel că în final pe acest caz se va pronunța Curtea Supremă de Justiție.
Acum o lună jumătate CNA a făcut publică o schemă prin care explica cum doi agenți economici, printre care și Metatron introduceau în țară medicamente de trei și patru ori mai scumpe decât prețul lor inițial. Pe numele celor două firme există dosare penale pentru evaziune fiscală, spălare de bani și fals în acte publice.
Articole relaționate: