Autor: Irina Papuc
Companiile producătoare de țigări au decis să joace dur, fiind presați de noua Lege Anti-tutun, care trebuie să fie adoptată până la sfârșitul acestui an. Aceștia au expediat o scrisoare Ministerului Sănătății, Economiei, dar și premierului Iurie Leancă, cărora le solicită insistent să fie admiși în procesul de consultări a documentului care examinează impactul economic al noii legii.
Scrisoarea datează din 8 octombrie și este semnată de către reprezentanții Camerei de Comerț Americane în Moldova. În document se precizează că proiectul Analizei impactului de reglementare asupra activității de întreprinzător, care se discută la Ministerul Economiei, nu poate fi ajustat în lipsa lor și fac trimitere la Legea Republicii Moldova cu privire la transparența decizională.
Semnatarul cere de la Ministerul Sănătății „să ofere răspunsul la această scrisoare în scris, așa cum prevede legea”.
În același timp, alte cinci companii – Tutun –CTC, Philip Morris, JTI, British American Tobacco Moldova și Imperial Tobaco trimit o scrisoare cu conținut „alarmant” către viceministrul Economiei, Dumitru Godoroja, cu solicitarea de a nu admite „distorsionarea întregului lanț de producere și comercializare a produselor din tutun”. Aceștia aduc și argumente.
„Industria tutunului este un important contribuabil la bugetul de stat – 4,5 procente în 2013 și estimativ 5-6 procente în următorii doi ani, iar peste 20.000 de persoane activează acum direct sau indirect în acest domeniu. În același timp, incidența fumatului în Moldova este una dintre cele mai mici din regiune, fiind devansată doar de câteva țări”, se precizează în scrisoare.
Cele cinci companii solicită să fie și ele să fie consultate și să li ceară opinia în privința Analizei impactului de reglementarea supra activității de întreprinzător, cerând soluții „proporționate și alternative pentru a atinge obiectivele legitime de politică publică”.
Expertul în sănătate, Ghenadie Țurcanu afirmă că, de fapt, aceste companii încearcă să facă lobby la nivelul instituțiilor publice pentru a-și impune propriile viziuni. Mai mult decât atât, previziunile lor apocaliptice privind reducerea veniturilor la bugetul de stat, nu sunt decât speculații. „Afirmația făcută în privința scăderii contribuțiilor la bugetul de stat în urma adoptării legii este nefondată. Dacă mai puțini oameni vor fuma, aceasta nu înseamnă pentru stat venituri mai mici. Noua lege prevede majorarea accizelor la țigări, astfel că se va fuma mai puțin, dar mai scump”, precizează Țurcanu.
Convenția Cadru a OMS privind controlul tutunului prevede că stabilirea și implementarea politicilor de sănătate publică referitoare la controlul tutunului se va acționa pentru protejarea acestor politici de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului. Autorii proiectului Analizei impactului de reglementare asupra activității de întreprinzător a Legii anti-tutun au invocat acestă prevedere de fiecare dată, precizând că sănătatea publică este mai presus de interesele financiare. Din această cauză reprezentații mediului de afaceri au boicotat ședințele Grupului de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător, iar examinarea documentului a eșuat. Acest lucru s-a întâmplat și ieri, când aceștia nu s-au prezentat la ședință.
Ministerul Economiei a confirmat că a primit o astfel de scrisoare, dar susține că nu poate interveni. „Problema este a lor. Că nu vin la ședințele Grupului de lucru, cea de ieri a fost amânată din cauză că nu s-au prezentat. Următoare ședință va avea loc miercuri.
Întrunirile sunt publice, deschise și transmise în direct. Probabil trebuie să rezolve problemele cu Ministerul Sănătății”, ne-a comunicat Valentina Chiperi, șefa Direcției politici de reglementare a activității de întreprinzător. Reprezentanții Ministerului Sănătății nu au răspuns la apelurile noastre.
Articole relaționate:
State europene care s-au transformat în scrumiere mondiale. Moldova se află printre ele