Eu am fumat timp de trei decenii, iar acum 18 ani am găsit puteri să renunț la acest viciu. Cât am fost fumător lumea încerca să mă convingă că timbrul vocii mele e provocat de fumul de tutun, iar eu credeam în acest lucru și nu mă grăbeam să las fumatul care îmi crease deja dependență. Ulterior am căutat informații despre o eventuală legătură dintre timbrul vocal și fumat și am înțeles că nu are nicio legătură una cu alta. Am renunțat la acest viciu și mi-am păstrat și vocea care m-a consacrat.
Îmi amintesc și acum seara în care am zis că pun punct și nu mai revin la acest viciu. Eram la o petrecere, iar niște prieteni au început să mă tachineze, spunând că stau mai mult la fumat, decât cu ei. Mai în glumă, mai în serios, eu le-am zis să mă mai lase să fumez în seara ceea și m-am jurat a doua zi că voi lăsa. Și....m-am lăsat.
A doua zi, m-am trezit dimineața, m-am pregătit să merg la Parlament, pentru că eram deputat pe atunci, iar când am ieșit, soția mi-a strigat de la balcon: „Ion, ți-ai uitat țigările și bricheta”!, la care eu i-am răspuns că nu îmi uit promisiunile. Nu am mai fumat de atunci nicio țigară.
Viața mea s-a schimbat considerabil evident, spre bine. Nu mai tușesc dimineața la fel ca atunci când fumam. Mă simt de parcă nici nu am fumat vreodată. Mă bucură faptul că mi-au urmat exemplu și alți membri ai familiei mele. Fiecare fumător trebuie să înțeleagă că sănătatea e mai scumpă decât orice mică plăcere provocată de fumat. Decât o țigară, mai bine bea un pahar de vin gustos.