Autor: Irina Papuc
Anual în Republica Moldova sunt efectuate aproximativ 9.000 de investigații cu preparate radiofarmaceutice. Cu toate acestea doctorii nu au un regulament de care să se conducă, pentru a evita accidentele sau cazurile de iradiere a doctorilor sau a bolnavilor.
Republica Moldova ar fi singura țară europeană care nu are un regulament în domeniul medicinei nucleare. Aceasta chiar dacă anual se fac peste 8.500 de investigații pentru investigarea diferitor afecțiuni – urinare, gastrointestinale, ale glandei tiroide și în cazul maladiilor oncologice. Cu toate acestea, acum instituțiile medicale nu dispun de un document care ar reglementa concentrația admisibilă a factorilor nocivi pentru personalul medical și pentru pacienți și cum trebuie să fie dotate laboratoarele de medicină nucleară. Un regulament care să reglementeze domeniul a fost elaborat abia acum, iar autoritățile l-au propus pentru dezbateri publice.
„Până în prezent în Republica Moldova nu au fost înregistrate cazuri de supra iradiere. Aceasta nu înseamnă însă că ele nu sunt posibile în viitor, deoarece acestea constituie un risc cu potenţial sporit, datorită utilizării surselor radioactive deschise. Realizarea cerinţelor privind amplasarea, utilarea şi organizarea activităţii în secţiile de medicină nucleară se impune, deoarece la momentul actual nu există un regulament concret aprobat care ar reglementa activităţile cu radiofarmaceutice, amplasarea şi amenajarea secţiilor de medicină nucleară, cerinţele către radioprotecţia personalului, pacienţilor. Toate țările membre ale UE, dar și restul țărilor europene au regulamente aprobate în acest domeniu”, precizează Ion Ursuleanu, șeful direcției pericole toxicologie și chimice din cadrul Centrului Național de Sănătate Publică, care este și unul din autorii regulamentului.
Documentul prevede clar care sunt dozele maxim admisibile în cazul utilizării preparatelor radiofarmaceutice, ce cerințe trebuie să îndeplinească laboratoarele de medicină atomică și cum trebuie proiectate acestea. Astfel, fiecare laborator de medicină nucleară va trebui să dispună de o autorizație sanitară, în baza unui set de documente - proiectul secţiei de medicină nucleară, proiectul amplasării instalaţiilor şi utilajelor de medicină, programul de radioprotecţie a personalului şi a pacienţilor; programul de monitorizare a expunerii la radiaţii ionizante şi estimării stării de sănătate a angajaţilor și datele privind pregătirea profesională a personalului.
Totodată, expunerea la preparatele radiofarmaceutice trebuie să fie justificate, luând în considerare beneficiile aduse de diagnostic, riscul implicat de expunerea la radiaţii, precum şi existenţa unor metode alternative care nu implică expunerea la radiaţii ionizante: ultrasunete, rezonanţă magnetică nucleară.
Totodată, laboratoarele de medicină nucleară urmează să fie amplasate în clădiri speciale sau într-o aripă complet izolată de restul clădirii, la parter şi cu intrare separată. Se interzice amplasarea laboratoarelor de medicină nucleară în clădiri locative şi instituţiile pentru copii. Toate echipamentele utilizate în medicina nucleară urmează să posede certificat de securitate radiologică.
”Dacă proiectul nu va fi aprobat costurile impactului pot fi diverse. Costurile înlăturării unor asemenea efecte nedorite sunt greu de calculat şi depind de durata acţiunii factorilor nocivi, concentraţia și dozele de expunere la radiaţii. Contaminarea internă poate provoca arsuri, leziuni şi afecţiuni ale organelor interne, dar şi efecte imprevizibile, precum cancerul sau modificări ale cromozomilor, care acţionează nu numai la persoanele expuse la acţiunea iradierii, dar pot fi transmise ereditar şi la descendenţi - copii ai acestora la o perioadă de 10-15 ani după producerea iradierii”, precizează specialistul.
Potrivit lui Ion Ursuleanu în țara noastră nu au fost înregistrate cazuri de iradieri, iar medicii practicieni respectă normele de securitate. „Ei poartă echipamente de protecție. Pereții laboratorului, precum și seiful unde sunt păstrate preparatele sunt întărite cu plumb. Acest document vine cu specificări suplimentare în privința activității unor laboratoare noi și reglementează întregul proces, de la proiectarea lui până la respectarea tuturor normelor pentru pacienți și angajați”, mai spune autorul.
Regulamentul privindasigurarea radioprotecţiei şi securităţii radiologice în practicile de medicină nucleară a fost elaborat de Centrul Național de Sănătate Publică și se află în dezbateri publice.
Acum, în întreaga țară activează patru laboratoare de medicină nucleară – în cadrul Institutului Oncologic, Institutul Mamei și Copilului, la Spitalul Clinic Republican și la AMT Centru.
Articole relaționate: