Autor: Irina Papuc
Numărul adolescentelor din Republica Moldova care devin mame este de cinci ori mai mare decât în alte state europene. Datele arată că aproape 40 la sută din adolescenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani au avut deja o experiență sexuală, însă mai puțin de jumătate au folosit o măsură de contracepție. Mai mult, în loc să crească numărul celor care folosesc contraceptive a scăzut aproape în jumătate din 2003.
Statisticele arată că rata natalităţii adolescentine în Republica Moldova a scăzut de la 57,4 la 1.000 femei cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani în 1990 până la 25,10 în 2012. Deşi cifra este în descreștere continuă, aceasta este încă înaltă comparativ cu unele țări din Europa- 5,9 la 1.000 de femei în Suedia sau 4,1 în Elveția.
Totodată, 36 la sută dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani au avut o experienţă sexuală, însă numai jumătate dintre ei au folosit prezervativul la prima lor relație sexuală.
Cifrele reflectă o diferență covârșitoare în privința nivelului de educație și accesul la informații a tinerilor din localitățile urbane și cele rurale. În timp ce în localitățile rurale se nasc 31 de copii la 1.000 de femei de vârstă fertilă, în orașe cifra este de 13. În afară de faptul că încearcă o relație mult mai timpuriu, 9 la sută din adolescenții moldoveni nu utilizează nicio metodă de contracepție, iar proporția celor care folosesc pastile drept metodă de contracepție a scăzut de la 17.4 la sută în 2003 până la 8,8 la sută în 2012.
Datele statistice au fost furnizare de către Fondul Global pentru Populație(UNFPA), care au examinat situația maternității timpurii la nivel internațional. Reprezentații UNFPA au niște recomandări pentru autoritățile moldovene ca să reducă statistica îngrijorătoare.
„Sarcina adolescentină nu este doar o problemă de sănătate. Aceasta este adânc înrădăcinată în sărăcie, inegalitatea de gen, violenţă, dezechilibru de putere dintre fete şi partenerii acestora, lipsa de educaţie, şi eşecul sistemelor şi instituţiilor care, de altfel, ar trebui să protejeze drepturile acestora. Autoritățile moldovene trebuie să asigure educația privind deprinderile de viață de calitate în şcoli. Această educaţie trebuie să fie adecvată vârstei şi ar trebui să fie predată de profesorii care au beneficiat de instruire în acest domeniu”, se precizează în raport.
Totodată, în document se menționează că Republica Moldova trebuie să dezvolte servicii prietenoase tinerilor, încadrate în sistemul de asistență medicală primară, precum și să implice tinerii, în special fetele, în procesul de luare a deciziilor. Autoritățile trebuie să se asigure și de faptul că tinerilor le va fi protejată intimitatea și confidențialitatea.
Acum, în Republica Moldova numai 15 la sută din numărul total de adolescenți au acces la servicii prietenoase tinerilor. Peroanele din domeniu afirmă că lucrurile merg încet din lipsă de bani, dar și din cauza faptului că dezvoltarea acestui tip de serviciu funcționează de prea puțin timp ca să dea roade.
„Aceste centre nu pot deveni funcționale din start. Este nevoie de câțiva ani pentru ca să se întâmple acest lucru. Am argumentat de nenumărate ori de ce este nevoie de predarea deprinderilor de viață în școli. Ultima încercare a fost eșuată, deoarece fostul ministru al Educației de atunci a luat decizia de a scoate obiectul din grila școală peste noapte”, afirmă Galina Leșco, directoarea Centrului de Sănătate pentru Tineri „Neovita”.
Ea afirmă că în spatele statisticelor legate de lipsa de educație, dar și de tentația de a încerca prea devreme experiența sexuală, se ascund realități mult mai dure - mulți copii devin victimele unui raport sexual silit.
Ultimul caz de maternitate timpurie a fost mediatizat de mass-media acum câteva zile. O fetiță de doar 12 ani a rămas însărcinată, iar cine este tatăl nu se știe, precum nici nu a fost elucidat faptul dacă fata a întreținut relații sexuale benevol sau silit. Copila a fost internată la spitalul raional din Hâncești cu risc de avort spontan.
Dezvoltarea centrelor prietenoase tinerilor la nivel național a fost prevăzută într-un ordin semnat de către Ministerul Sănătății la finele anului 2011. Atunci, Compania Națională de Asigurări în Medicină se angajase să finanțeze crearea acestora.
Articole relaționate:
Republica Moldova, campioană la infecții cu sifilis și gonoree printre adolescenți