Autor: Irina Papuc
Un sistem informațional pe programare a pacienților pentru investigații de performanță a fost lăsat baltă de către Ministerul Sănătății, după ce o organizație internațională a investit în acest proiect aproape 90 de mii de dolari. Deși a trecut de etapa de pilotare în două raioane, proiectul a fost lăsat baltă, iar banii – irosiți, din cauza faptului că Ministerul Sănătății elaborează acum un alt soft pe care vrea să-l implementeze la nivel de țară.
Sistemul informatic de programare a pacienților (SIPP) urma să fie dat în exploatare anul trecut, după ce ar fi trecut cu brio etapa de pilotare. Dezvoltarea acestuia a costat 89 de mii de dolari, iar banii au venit din partea PNUD în Moldova.
Potrivit fostului viceministru al Sănătății, Viorel Soltan, scopul acestui sistem era de a face claritate la etapa de programare a pacienților la investigațiile de performanță.
„Datorită acestui soft persoanele din localitățile rurale urmau să beneficieze de servicii de diagnostic în mod echitabil prin programarea on-line. Implementarea acestora era necesară, deoarece oamenii parcurgeau kilometri și plăteau din propriul lor buzunar, pentru ca să ajungă la Chișinău, iar aici să li se spună că este o listă de așteptare și că trebuie să revină peste câteva zile”, explică Viorel Soltan.
Potrivit coordonatorului programului de atunci, Mihai Beregoi, consultant PNUD proiectul a costat 89 de mii de dolari și urma să fie implementat la nivel de țară. „Din câte cunosc a fost pilotat cu succes în două raioane. Urma ca Ministerul Sănătății să emită niște ordine interne care să conțină regulile de implementare. De ce s-a stopat totul, nu știu”, afirmă Mihai Beregoi.
Și fostul director al Centrului Național de Management în Sănătate, instituție care monitoriza cum decurge testarea SIPP, spune că sistemul era funcțional atunci când și-a depus cererea de demisie.
„Nu cunosc prea multe din august până acum. Pot doar să vă spun că se testa în două raioane – Cahul și Ungheni și era, într-adevăr, un instrument util”, susține Oleg Barbă, fostul director al Centrului Național de Management în Sănătate.
Și Valeriu Pleșca, vicedirectorul Centrului Național de Management în Sănătate a confirmat că SIPP era viabil atâta timp cât a fost testat în cele două raioane. Acum, utilitatea lui este nulă. „Sistemul a funcționat bine în perioada în care l-am testat cu cele două instituții medicale raionale din Ungheni și Orhei și Centrul Republican de Diagnostic. Din câte știu, urma ca Ministerul Sănătății să emită niște ordine de implementare a sistemului, ceea ce până acum nu s-a făcut. Acum el este neutilizabil”, a confirmat vicedirectorul.
De la Ministerul Sănătății ni s-a comunicat, într-o formulare ambiguă, că sistemul în care s-au investit atât de mulți bani, nu-și mai are rostul.
„Noi am început la data de 31 iulie să lucrăm la un alt sistem la nivelul asistenței medicale primare, care urmează să fie implementat la nivel de țară. Nu văd necesitatea să creăm sute de sarcini pentru sute de aplicații. Acesta este un sistem integrat. Nu mă întrebați pe mine ce se întâmplă cu el, ci pe cei care l-au pilotat”, ne-a răspuns scurt Alexandru Roșioru, care este responsabil de sectorul de e-transformare din cadrul Ministerului Sănătății. El este și autorul strategiei de e-Transformare, care a fost discutată în această vară de către specialiștii din sănătate. Implementarea acesteia însă necesită sume enorme de bani – aproximativ 81 de milioane de euro, iar rezultatele finale ar putea fi atinse abia în 2020.
Articole relaționate:
Fișe electronice medicale, abia din 2020