Autor: Sorina Bujarov
Moldovenii merg la stomatolog când nu mai pot de durere. Nu o fac pentru că nu ar vrea să aibă o dantură perfectă, ci mai mult din lipsă de bani sau de cunoștințe. În plus, stomatologia în Moldova e dezvoltată la Chișinău și subdezvoltată la țară. Cum să ai cetățeni cu dinți sănătoși? Sunt câteva gânduri ale directorului adjunct al Policlinicii Stomatologice Republicane, Victor Siminiuc, care crede că sănătatea dentară a paciențului este imaginea stomatologului care îl tratează.
Cum ați ajuns să conduceți această instituție. Știu că stomatologia ca profesie vă oferă mai multă satisfacție?
Pot spune că nici acum nu sunt conducătorul acestei intituții. Sunt medic șef adjunct, pur și simplu îndeplinesc funcțiile conducătorului deja de doi ani, pentru că nu avem un șef. Au fost deja trei concursuri și încă această problemă nu s-a rezolvat.
Dumneavoastră v-ați propus candidatura la funcția de director?
Majoritatea medicilor stomatologi cu capacități și posibilități, lideri înăscuți nu-și doresc soarta unui conducător al unei instituții publice. Unii își apără tezele de docor și doctor habilitat în medicină, alții și-au deschis cabinete sau sunt administratori ai cabinetelor, centrelor stomatologice private. Câți prieteni am, care sunt buni lideri, toți fug de astfel de funcții, pentru că avantajele profesiei de stomatolog sunt mai mari în comparație cu ceea ce îți oferă această funcție. Sunt nopți nedormite, stres în fiecare zi, unii conducători implică politica în medicină întru interese ce nu țin de sănătatea poporului. De aceea, lucrurile astea nu sunt acceptate de majoritatea oamenilor care ar putea fi adevărați lideri în stomatologia publică. „Epoleții” de prim-conducător în medicină, cu părere de rău, acum nu oferă plăcere. Să fie societatea mai transparentă, mai democrată ar fi mai simplu să fii conducător, dar așa... Pe mine și așa colectivul mă are de lider.
Că tot veni vorba de echipă, câți lucrători medicali aveți în subordine?
În instituție lucrează cca 60 de medici. În principiu, problemele resurselor umane persistă, ca în întreaga Moldovă, inclusiv în Capitală. Cea mai mare problemă este că nu avem medic anestiziolog, cel existent activează la noi prin cumul, pe 0,5 salariu de funcție. Apeluri și scrisori au fost îndreptate și către Ministerul Sănătății și către Universitatea de Medicină, pentru a ne asigura cu medic anestiziolog. Noi am rămas unica instituție din țară de asistență stomatologică de ambulatoriu, care tratează anumiți bolnavi doar sub anestezie generală. Este vorba de pacienți cu handicap, dificultăți mintale, sistem nervos labil. Sunt necesare capacități personale și profesionale din start, rezidențiat sau specializări în domeniu. Este o problemă serioasă că nu avem medic anesteziolog instituțional. Unii doctori sunt „cumpărați”, motivați să plece în sistemul privat. Crescuți profesional, tutelați în instituție mai mulți ani la rând, dar pentru că nu sunt motivați financiar, unii medici din instituție au plecat în sectorul privat din țară, alții peste hotare - România, Germania; SUA, Rusia, Ucraina. Chiar cu câteva săptămâni în urmă a plecat un medic excelent din stomatologia pediatrică, iar după el, evident, și mulți pacienți fideli.
Și cu echipamentul medical cum stați?
Actualmente instituția se bucură de dezvoltare intensivă la capitolul bazei tehnico-materiale. Din anii 2004-2005 instituția mereu și-a renovat utilajul medical. Însă până în 2011 am avut un aparat de anestezie generală, care a fost prodeus încă în 1982. E foarte dureros acest fapt, ținând cont de morbiditatea maladiilor stomatologice în rândul pacienților cu deficiențe fizice sau psihice. Acum avem un salon de asistență stomatologică sub anestezie generală unic de excelență performant. Stomatologiile private nu aplică anestezia generală, deoarece este foarte riscant și trebuie specialiști foarte buni în domeniu.
Cât de complicat este să tratezi dinții unui copil cu deficiențe?
Luăm după specific. Nu avem dreptul să luăm toate cazurile, mai ales acelea cu grad mare de risc, unde după anestezia generală pacientul trebuie să fie internat în salonul de reanimare pentru supraveghere. Aici sunt foarte mari probleme, deoarece pentru copii secție stomatologică de chirurgie oro-maxilo-facială este numai la Spitalul „Emilian Coțaga”, iar pentru adulți o astfel de secție este numai la Spitalul de Urgență. În rest, ce s-o mai păstrat prin raion sunt niște paturi destinate chirurgiei oro-maxilo-faciale.
Aproximativ câți copii cu handicap au nevoie de tratament stomatologic?
După datele statistice, în republică sunt cca 10.000 de copii cu handicap sau dereglări psihice. Noi acoperim 70-80 la sută din acești pacienți. Sigur că nu îi putem trata pe toți, sunt copii cu grad major de risc pentru tratament în condiții de ambulator. Acești pacienți necesită tratament stomatologic în condiții de staționar, pentru supraveghere timp de o zi, două sau trei, inclusiv pentru menținerea funcțiilor vitale ale organismului. Medicul supraveghează gradul de risc al maladiilor asociate, deoarece sunt foarte multe la astfel de bolnavi, iar pentru aceasta trebuie să fie internați. În mare parte, acești copii vin o dată în patru sau cinci ani. Iar când vin medicul se străduie ca întreaga cavitate bucală să fie asanată, adică i se face tratament total, pentru ca pacientul să nu mai fie nevoit să apeleze la stomatolog măcar vreo doi ani. Uneori tratăm și câte 10 dinți odată.
Care sunt cheltuielile acoperite de polița medicală pentru serviciile stomalogice?
În asigurările obligatorii, serviciul stomatologic e foarte puțin inclus. Numai urgențele cum ar fi pulpite, parodontite și altele. În acest moment în Programul Unic de Asigurări este scris „asigurarea cu asistență stomatologică a copiilor cu vârsta de pănă la 18 ani cu materiale simple” adică simple, simple. Noi am făcut solicitări ca această prevedere să fie schimbată. După Catalogul tarifar, prețul unei obturații cu materiale simple poate să fie chiar și 38 lei. Însă acum noi nici nu lucrăm cu așa materiale. Cum să promitem copilului că deja multă vreme nu o să aibă nevoie de stomatolog?! Fiecare vizită a copilului la stomatolog este un stres, de aceea încercăm să facem calitativ ca copilul să nu mai aibă nevoie de tratament serios o perioadă lungă de timp.
Sunt suficienți banii oferiți de CNAM pentru cazurile tratate?
Sigur că nu. Calculați și dumneavoastră, dacă numai o anestezie totală de scurtă durată costă 234 lei. Noi am făcut apel deja, am fost și la directorul general al Companiei de Asigurări. Un anestezic foarte bun pentru alergici costă vreo 4.000 lei. Și acum sunt foarte mulți copii cu alergii. În cazul pulpitei acute CNAM-ul oferă 120 pentru cazul tratat. E clar că prețul se ridiciă mult mai mult. În cazul parodontitei, de exemplu, se oferă 121 lei. Această afecțiune este mult mai complicată, deja procesul e în țesutul osos, iar diferența este de un singur leu. Vedeți și singuri că sunt foarte multe poziții, unde nu există nicio corelare între prețurile oferite de CNAM și ceea ce se cheltuie în realitate.
Cum reușiți atunci să acoperiți cheltuielile?
Unii părinți nu doresc tratament cu materile simple pentru copii lor și achită tot tratamentul după categoriile respective de prețuri. În alte cazuri, cheltuielile se acoperă prin optimizare. De exemplu, este prevăzut ca tratamentul unui dinte necesită un gram de ciment, însă în unele cazuri este nevoie de mai puțin. Din rezerve se acoperă unele cazuri de tratment. Acum se duc unele tratative și, după complexitatea cazurilor, posibil că vor fi schimbări. Sper că va fi posibil să optimizăm și să facem servicii de calitate cu acoperirea tuturor cheltuielilor.
Dacă e să vorbim la modul general, moldovenii se adresează mai des la stomatolog pentru profilaxie sau când deja nu mai suportă durerile de dinți și e nevoie de o intervenție de urgență?
Eu ca stomatolog, dar de fapt ca și majoritatea stomatologilor, deseori mă uit la dinții oamenilor chiar și când merg pe stradă. Observ că foarte mulți nu au dinți. Pentru majoritatea dintre ei tratamentul stomatologic este foarte scump. Bătrânii cu o pensie de 700 lei pe lună nu își permit să-i cheltuie pe tratamentul dinților și protezare dentară, asta e o pensie întreagă. Chiar dacă, potrivit Catalogului tarifar publicat în „Monitorul oficial”, prețurile de la noi din policlinică sunt cu mult mai mici decât în alte instituții. Și acestea li se par mari. Însă nu avem ce face, materialele sunt foarte scumpe. Spre exemplu cimentul „Fuji 1” pe timpuri costa 700 de lei, acum acesta costă 1400 de lei 35 g. Noi lucrăm cu cele mai calitative materiale, uneori se întâmplă că nici materialele nu se răscumpără. Referitor la același exemplu, cimenterea unei coronițe e de 21 lei, iar pentru aceasta este nevoie un gram de ciment, atunci 21 lei înmulțit la 35 gr este egal cu 735 lei. Însă lumea tot vine și se uimește că-i scump. Închipuiți-vă cum moral se simte medicul în acel moment. Desigur că sunt și pacienți care se adresează la timp, ca să nu fie nevoiți să cheltuie ulterior mai mult. Adică dacă le-a spus medicul să vină peste jumătate de an la un control, care am mai spus că îl facem gratuit, mulți se străduie să vină.
Dar cei care amână vizita la stomatolog, din ce motive o fac?
Cel mai des din cauza fricii și din cauza lipsei banilor. Ei simt că le-a căzut obturația, dar sărăcia nu le permite ca să aibă grijă de dinți cum se cuvine. Unii nu vin pentru că nu au timp, mai ales cei care locuiesc în sate, pentru că nu au posibilitatea să meargă la oraș la medic atât de des. Omul merge când îl doare, mai des nu poate, nu-i permite distanța, timpul și buzunarul.
Prin ce se deosebesc cabinetele medicale de la sate față de cele din orașe?
Stomatologia la noi în raioane este aproape distrusă. Utilajul stomatologic este scump, specialiști nu sunt. Poate lumea și vrea să meargă să lucreze acolo, dar cine-i să-i asigure cucondiții de lucru? Pacienții din raioane în mare parte sunt nevoiți să vină în capitală pentru a se trata. Sigur că mai merg și prin raion, dar sunt și care vin deodată aici. Nimeni nu mai investește în astfel de cabinete la țară. Ații văd sistemul privat ca o sursă de profit, pentru a câștiga bani. Cu părere de rău foarte mulți medici încep să pună accent pe bani și nu pe asistența bolnavului. Îmi permit să spun că acești oameni care se ocupă cu medicina, nu sunt medici. Se știe că Sănătatea este valoarea cea mai de preț a oricărui stat, la noi însă …
Câți pacienți sunt tratați zilnic la Policlinica Stomatologică Republicană?
Timpul unei zile de muncă este de șase ore. În medie acordăm o oră unui pacient, reiese, deci, că medicul primește câte cinci pacienți în zi. Câteodată poate să nu fie atâția pacienți, dar sunt zile când medicii trebuie să primească câte 8 sau chiar nouă pacienți, în funcție de gravitatea cazului. În medie, capacitatea instituției este de 300 de pacienți pe zi.
Ați primit vreodată plângeri de la pacienți pe motiv că le-ar fi fost încălcate drepturile?
La noi chiar la intrare sunt afișate drepturile și obligațiile pacientului. Tindem să fim o intituție performantă, însă nu putem crea o astfel de insituție fără pacienți care nu-și cunosc drepturile și obligațiile. Au fost și plângeri, și pacienți supărați au fost. Însă nu accept comportamentul pacienților care spun că îi doare dintele din cauza medicului. De învinuit noi foarte repede găsim pe cine, însă să găsești greșeala în sine e mai greu. Slavă Domnului că prin Legea cu privire la profesiunea de medic și cea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului avem dreptul să refuzăm un pacient care provoacă un conflict etico-moral.
Din punctul dumneavoastră de vedere, de ce schimbări are nevoie serviciul de asitența stomatologică din Moldova?
Începând cu reactualizarea ordinului de bază al serviciului stomatologic din Republica Moldova, care există din 1993. De atunci foarte multe s-au schimbat. Mergi pe stradă și vezi ba centru stomatologic, ba clinică, ba cabinet stomatologic, numai ce nu vezi. Fiecare cum dorește așa numește. Eu cred că nu e frumos chiar pentru noi ca cetățeni. Spre exemplu noi suntem polivalenți, avem terapeuți, chirurgi, proteticieni. Nu le critic, însă cabinetele private își permit să facă totul, să presteze servicii stomatologice „globale”: terapeutic, protetic sau chirurgical, adică fără categorie de specialitate, perfecționări etc, în temeiul diplomei de medic stomatolog. Se duc pacienții, spre exemplu, în cabinetul privat și spun că au nevoie să-și extragă un dinte, poate chiar și la copii. Medicii privați spun că ei se ocupă de toate. În alte țări aceste chestii sunt chiar pedepsite. Dacă tu nu ai ore de perfecționare pentru extragerea dintelui opt, tu nu ai dreptul să faci așa ceva. La noi, un medic după ce termină universitatea el face tot. Aceste chestiuni trebuie reglementate. Câteodată vezi oameni caliciți din cauza acestor medici. Eu aș recomanda ca pentru un tratament calitativ, orice pacient să se adreseze la specialist. Îi trebuie obturații să meargă la terapeut, dacă are nevoie de protezare dentară, fără nicio rușine, să ceară categoria și perfecționarea în protetica dentară.
Dacă ați pune o notă sănătății orale la moldoveni, care ar fi aceasta?
Potrivit statisticilor, 80 la sută din moldoveni necesită tratament stomatologic. Aceasta este sănătatea orală a moldovenilor. Eu foarte mult contribui la sănătatea orală a pacienților mei, începând de la periaj. Judecând după pacienții mei, pot spune că sunt de nota 9. Cred că fiecare medic poartă răspundere pentru sănătatea orală a pacientului său. Medicul, dacă vede că pacientul nu cunoaște, este obligat să-l învețe. Care medic o să spună că notează cu 2 sau cinci sănătatea orală a pacienților. Cred că este și vina lui că igiena orală a acestora este atât de precară.