Autor: Irina Papuc

Obezitatea este maladia cu care nu se mai pot lupta nici adulții și nici copiii, iar doctorii nu mai pot ține în frâu viteza cu care se răspândește boala. Specialiștii moldoveni au analizat fișele de observație ale mai multor copii, care au fost internați într-un spital din Chișinău, și au constatat că aceștia au ajuns să sufere fie de obezitate, fie de supraponderabilitate din cauza alimentației nesănătoase și a lipsei de mișcare. Totodată, în urma evaluării datelor s-a constatat că micuții care nu au fost alimentați la sân, ci cu hrană artificială sunt mai predispuși la obezitate.

Specialiștii în sănătate publică au evaluat fișele de observație ale 189 de pacienți internați la Spitalul Republican de copii „Emilian Coțaga”, în perioada anilor 2010-2012. În urma colectării datelor s-a constatat că cei mai mulți copii care aveau obezitate, adică 48,1 la sută din numărul celor evaluați, aveau vârsta între 11 și 14 ani, iar peste 30 la sută aveau între șapte și zece ani. Astfel, autorii cercetării atrag atenția că alimentația în școală este una nesănătoasă, iar la schimbarea regimului alimentar mai influențează și libertatea pe care le-o oferă părinții copiilor în alegerea alimentelor. Neînțelegând riscul la care merg, aceștia cumpără, cel mai des, produse fast-food, dulciuri și băuturi carbogazoase.

Datele, publicate într-o revistă științifică din Republica Moldova, au mai arătat că nu există diferențe însemnate dintre numărul de băieți și fete, internați cu obezitate. Nici diferențele dintre localitățile rurale și cele urbane nu sunt esențiale, ceea ce demonstrează că micuții de la sate mănâncă la fel de nesănătos ca și cei din orașe. În schimb, specialiștii din sănătate publică au observat că alimentația naturală constituie un element important în dezvoltarea corectă a copilului.

„Absența alimentației naturale poate crește riscul obezității infantile. Evaluând alimentația copiilor am constatat că 40 la sută din cei spitalizați cu obezitate au fost alimentați artificial. Acesta este însă un factor de risc și nu poate influența în mod direct dezvoltarea obezității”, se menționează în studiu.

Datele au arătat că o mare parte din copii aveau acnee, vergeturi, se plângeau de cefalee, astenie și erau apatici. Aproape 62 la sută din băieți și 38 la sută din fete erau nemulțumiți de propria imagine. Mai mult, 60 la sută din ei aveau probleme metabolice, aproape 38 la sută – complicații psihice, iar restul maladii cardiovasculare, digestive și genitale.

Autorii studiului consideră că predispoziția genetică este un factor nesemnificativ în dezvoltarea obezității. Decisive sunt însă obiceiurile noastre alimentare și mișcarea.

Autorii studiului spun însă că datele nu pot fi raportate la întreaga țară, iar pentru acest lucru sunt necesare studii suplimentare. „Acum, colectăm date din două spitale, inclusiv unul republican, iar analiza se va face pentru ultimii zece ani. Atunci vom putea discuta mai exact despre o situație anumită pentru întreaga țară”, a declarat Olga Cernelev, medic igienist, co-autor al studiului. Ea afirmă că datele colectate trebuie să-i pună în gardă pe moldoveni, care trebuie să renunțe la modul nesănătos de viață. Deocamdată, însă, prevenția se face cu pași minori, deoarece resursele de care dispune Centrul Național de Sănătate Publică sunt limitate, iar în secția care se ocupă de profilaxia bolilor netransmisibile lucrează doar doi specialiști, precizează autoarea.

Autoritățile din sănătate nu au date actualizate privind numărul total de copii care suferă de obezitate, acestea fiind din anul 2007. Atunci, erau înregistrate șapte cazuri la 1.000 de copii. Cele mai recente statistici ale Centrului Municipal de Sănătate Publică arată că în municipiu sunt înregistrați 551 de copii obezi, dintre care 100 au fost luați în evidență în acest an. 57 dintre ei sunt abia în clasele primare.

  

Articole relaționate: 

Orice om poate afla, cu câțiva ani mai devreme, dacă riscă să dezvolte diabet de tip 2 

Două chimicale din ambalajele alimentare cresc riscul de obezitate şi diabet la copii 

Băuturile carbogazoase cresc riscul de diabet