Autor: Irina Papuc
În cazul unui eventual dezastru natural, spitalele din Republica Moldova cu greu și-ar mai putea salva pacienții de flăcări sau ruine, nemaivorbind de sutele de oameni care ar avea nevoie de grija medicilor în cazul în care stihia ar lovi întreaga țară. Multe instituții medicale nu dispun de generatoare electrice, nici de paturi suficiente ca să-i transporte din clădirea avariată pe pacienții care nu sunt în stare să meargă pe picioarele lor. Grav este că și în spitalele de nivel terțiar (republicane) nu sunt sisteme performante de alarmă care să-i avertizeze concomitent pe pacienți despre un eventual dezastru. În aceste condiții nu ne rămâne decât să sperăm că furia naturii ne va ocoli, deoarece bani pentru a transforma spitalele noastre în spații sigure pentru bolnavi, dar și pentru doctori nu există.
Potrivit unui raport al Centrului Medicina Calamităților din 2010, în Moldova există doar trei instituții medicale care dispun de sisteme de înștiințare a bolnavilor în caz de calamități – la Institutul de Cardiologie, Spitalul de Urgență și în două secții din Spitalul raional Ceadâr-Lunga. Din 2010 până acum situația nu s-a schimbat foarte mult. Sistemul funcționează în doar două secții - cea de Chirurgie și Pediatrie. Directorul instituției spune că acum spitalul se află în reparație, iar restul secțiilor vor fi dotate și ele cu astfel de sistem. „Avem difuzoare, iar sunetul este amplificat prin microfoane. Urmează să procurăm și să instalăm astfel de difuzoare și în restul secțiilor”, spune Nicolae Calîn, directorul spitalului Ceadîr-Lunga.
Directorul Spitalului de Boli Infecțioase Toma Ciorbă spune că angajații lor sunt cei care vor merge prin secții și vor anunța bolnavii în cazul unui cutremur sau altă calamitate. Problema cea mai mare însă, spune el, este lipsa unui generator electric, care ar asigura instituția cu energie în cazul în care firele electrice vor ceda. „Noi avem un spital mobil care ar urma să fie amplasat la Dănceni, în cazuri de cataclisme, cu o capacitate de 200 de paturi. Este mai complicat cu energia electrică, deoarece nu avem un regenerator, dar suntem dotați cu lămpi și lumânări”, afirmă Victor Deatișin.
În cazul unei calamități naturale medicii de gardă de la Institutul Mamei și Copilului vor fi anunțați printr-un apel SOS în rețeaua de telefonie fixă internă. „Angajații spitalului vor fi cei care vor ghida pacienții spre ieșire, ca să fie evitat haosul. Avem o problemă cu buncherele spitalului, care nu sunt foarte bine dotate pentru a fi utilizate în cazuri extreme, dar nici cărucioare suficiente ca să transportăm pacienții gravi”, recunoaște și directorul instituției Ștefan Gațcan.
O altă problemă acută este lipsa sistemelor de semnalare și stingere a incendiilor. Potrivit Serviciului Situații Excepționale în mai mult de jumătate din spitalele din Moldova acestea fie nu funcționează deloc, fie au anumite deficiențe. „Potrivit estimărilor noastre în majoritatea spitalelor aceste sisteme sunt învechite și reacționează mult mai târziu decât ar trebui. Din această cauză și Serviciul de Pompieri poate fi anunțat cu întârziere”, ne-a comunicat ofițerul de presă al Serviciului Situații Excepționale, Diana Țurcan. Potrivit ei, aceste sisteme sunt funcționale numai în spitalele proaspăt renovate și în cele private. Specialiștii de la Situații Excepționale nu pot decât să le recomande administratorilor de spitale să rezolve problema.
Mihai Pâslă, director Medicina Calamităților, spune că situația este gravă în multe instituții medicale, dar pentru redresarea ei este nevoie de foarte mulți bani, iar autoritățile nu-i au.
„Banii care sunt repartizați în acest scop din fondurile CNAM sau din bugetele consiliilor raionale nu sunt suficienți. Pentru a face tot ce ne-am propus avem nevoie de aproximativ de 300 de milioane de lei”, afirmă Pâslă. Deoarece suma este mare, iar autoritățile nu au cum să o aloce, directorul spune că a făcut apel la organizațiile internaționale, care sunt, cel puțin deocamdată, singura salvare a spitalelor, dar și a noastră, a pacienților.
„La ultima ședință pe care am avut-o cu donatorii externi am pus în discuție această problemă și am făcut apel către aceștia să ne ajute financiar. Din păcate, fără ajutorul lor ne vom descurca foarte greu. Din 2010 și până acum situația în spitale nu s-a schimbat mult din această cauză. Cu ajutorul OMS am reușit să procurăm un generator electric pentru Spitalul Clinic Republican și să reparăm o secție de boli infecțioase a Spitalului de Psihiatrie. Acum, implicăm angajații medicali în diferite exerciții prin simulări”, a precizat Mihai Pâslă.
În rapoartele Ministerului Sănătății există datele problemei. „Una din acțiunile adoptate până acum este aprobarea Programului Național de fortificare a spitalelor pentru anii 2012-2016, dar se atestă o gaură financiară de 24 de milioane de dolari”, se menționează în document.
Potrivit unui raport publicat de Ministerul Sănătății în anul 2011 din 66 de spitale monitorizare doar 15 ar putea face față unor dezastre naturale. Specialiștii le-au inclus atunci în trei grupuri, în funcție de rezistența acestora, în grupa A fiind spitalele cu cea mai mare rezistență, în grupa B cu rezistență medie și în grupa C – instituțiile care necesită o reparare urgentă.
Astfel, în grupul „C” de siguranţă au intrat instituții precum Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie, Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coţaga”, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T. Ciorbă” şi Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.
Printre cele mai sigure instituții medicale în cazul unei calamităţi naturale s-au dovedit a fi Spitalul de Ftiziopneumologie Vorniceni, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii, Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco” și Institutul de Cardiologie.
Articole relaționate:
„Studii” la SMURD. Mai mulți medici moldoveni vor merge în România pentru instruire