Autor: Irina Papuc
Ministerul Sănătății va evalua, cu suportul CNA, riscurile de corupție din sistemul ocrotirii sănătății. Un grup format din specialiști de la cele două instituții vor analiza legile și documentele interne pentru a depista golurile care permit generarea actelor de corupție. Succesul acestei evaluări poate fi obținut numai dacă instituția vizată își dorește deschis o evaluare profundă. Experții însă au mari dubii în acest sens și afirmă că autoevaluările nu-și vor avea efectul scontat.
Din grupul de lucru vor face parte specialiști de la Centrul Național Anticorupție, dar și angajați ai Ministerului Sănătății – șefi de direcții și posibil directorii a două spitale. Potrivit unui comunicat al CNA aceștia vor analiza documentele și regulamentele instituției, vor studia reclamaţiile venite din partea pacienţilor și chiar vor merge în stradă pentru a întreba oamenii opinia și experiența lor în privința plăților neformale la doctor.
„Vom evalua și gradul de transparenţă a instituțiilor monitorizate, dar şi articolele din presă. Nu numai cele negative, dar și experiența pozitivă. Ulterior, vom pregăti un plan anticorupție pentru diminuarea fenomenului care va fi analizat de către Minister și ulterior aprobat prin ordinul ministrului. Aceasta înseamnă că documentul va căpăta un caracter obligatoriu”, precizează șefa Direcției de prevenire a actelor de corupție din cadrul CNA, Tatiana Mostovei.
Specialista spune că toată munca depusă își va obține efectul scontat, numai dacă Ministerul Sănătăţii va dori să deschidă toate cărțile și să nu lase intenționat goluri generatoare de acte de corupție. Deocamdată acest lucru nu poate fi știut însă cu certitudine.
„Tot ce pot să vă spun este că am văzut o deschidere din partea acestei isntituții și nu ne rămâne decât să sperăm că va fi o deschidere totală”, a precizat Tatiana Mostovei.
Experții anticorupție spun că inițiativa, cel puțin la nivel declarativ, este nobilă. Efectul obținut însă ar putea fi extrem de modest.
„Această evaluare nu vine să combată corupția, ci să o prevină. Problema este că în acest grup se regăsesc doar angajați ai Ministerului, care s-ar putea să nu-și dorească să fie acoperite anumite goluri legislative din diverse motive. De cele mai multe ori, avem dorință declarată și mai puțin reală. Ministerul Sănătății nu este o excepție”, este de părere Galina Bostan, șefa Centrului de analiză și prevenire a corupției.
Evaluările vor începe în luna februarie. Sistemul de sănătate figurează, în sondaje, în topul celor mai corupte domenii din Republica Moldova, pe lângă poliție și justiție. Recent, Ministerul Sănătății a creat un consiliu care are menirea să prevină și să diminueze plățile neformale în sistem. Acesta va fi format din 18 membri care se vor întâlni trimestrial.
În Republica Moldova nu există studii în privința volumului plăților informale la toate nivelele de asistență medicală. Totuși o evaluare a experților din sănătate arată că cifra s-ar putea ridica la 250 de milioane de lei anual.
Articole relaționate: