Autor: Irina Papuc
Cercetările științifice în domeniul sănătății din Republica Moldova se fac cu resurse extrem de mici, iar finanțarea pentru acest sector continuă să scadă. În 2011 resursele erau chiar mai puține decât în 2008. Cercetătorii științifici spun că le este imposibil să facă astfel realizări de impact, iar partenerii europeni evită colaborările din cauza dotărilor tehnice învechite.
Majoritatea proiectelor științifice realizate în Moldova sunt finanțate de către Academia de Științe. În ultimii cinci ani acestea au scăzut. Dacă în 2008 cota finanțării publice a cercetărilor a constituit 0,7 la sută din PIB, atunci în 2011 cifra a scăzut la 0,4 la sută. În cifre absolute este vorba despre aproximativ 328 de milioane de lei. Din aceștia, medicinii îi revin doar 33 de milioane.
Din acești bani, spun cercetătorii, nu poți face studii calitative și nici de impact. Valentina Stratan, cercetător științific, dar și deputat în Parlamentul Republicii Moldova, își ceartă colegii deputați care au decis reducerea finanțărilor pentru Academia de Științe. Ea spune că banii oferiți sunt prea puțini pentru a face studii de calitate.
„Vreau să deschid un laborator de biologie moleculară, dar mă zbat aproape în zadar. Specialiști nu pot găsi, căci salariile sunt mici. Abia de trec de 2.000 de lei și ei nu sunt motivați. Banii pe care ni-i dau nu ne ajung pentru reactive, salarii, cheltuieli pentru lumină. Am avut nevoie de un microscop și am negociat foarte mult ca să mă încadrez în suma pe care o am. Am dat 40.000 de lei, un preț mult mai mic, decât sunt astăzi pe piață”, afirmă Stratan. Ea spune că a încercat să stabilească o colaborare cu colegii din domeniul oncologic din mai multe state, însă nu i-a reușit.
Ei nu se avântă să colaboreze cu noi, pentru că n-avem tehnică dezvoltată, n-avem nici specialiști care să cunoască tehnologiile moderne și nici limbile străine”, mai spune deputatul.
Pe de altă parte, membrii din Academia de Științe a Moldovei cred că rezultatele cercetătorilor moldoveni poate nu sunt demne de Premiile Nobel, însă au un impact important în sănătatea publică.
„Se fac diferite cercetări de o importanță majoră și sunt axate pe problemele stringente ale sistemului. Spre exemplu anul trecut a fost efectuat un studiu în privința majorării cazurilor de osteoporoză la copii. Este un studiu bun care elucidează factorii care au dus la sporirea acestor cazuri și deschide noi orizonturi pentru alte cercetări”, afirmă Eva Gudumac, medic pediatru, și membru al Academiei de Științe. Ea recunoaște că fără suportul financiar extern specialiștii noștri nu pot face studii aprofundate.
„Economia țării nu permite o pondere mai mare a finanțării pentru știință, ceea ce nu permite studierea aprofundată a problemelor. Există însă colaborări cu specialiști din Rusia, Germania”, mai precizează medicul.
În Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, autoritățile însă indică clar problema cercetărilor științifice.
„Cercetările în domeniu poartă un caracter fragmentar şi nu au o viziune sistemică asupra problemelor prioritare de sănătate. Finanţarea proiectelor de cercetări este insuficientă, iar a celor instituţionale se efectuează fără a lua în considerare performanţele instituţiei şi priorităţile în sănătatea publică. Rolul Ministerului Sănătăţii în prioritizarea problemelor pentru cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice este nesatisfăcător. Sunt limitate resursele umane şi tehnologice pentru desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice şi promovarea rezultatelor, inclusiv pentru participarea în proiecte internaţionale de anvergură”, se precizează în document.
Totodată, lipsește un model de finanțare care să stimuleze concurenţa. Autoritățile recunosc că trebuie să elaboreze un mecanism de finanțare care să-i stimuleze pe cercetători să facă studii de calitate și să le facă cunoscute, atât în țară, cât și peste hotare, să le publice în reviste internaționale de știință, ceea ce acum nu se întâmplă.
Cercetări în genetică și sănătatea copiilor
Centrul Național de Sănătate Publică anunță că, în 2012, a efectuat 11 studii științifice, dintre care două în cadrul programelor de stat, pentru care s-au cheltuit 5 de milioane de lei. Cele mai importante s-au referit la monitorizarea nivelului iradierii populației de la sursele naturale și artificiale, analiza stării de sănătate a copiilor în perioada anilor 2008-2011, starea de sănătate a copiilor în legătură cu consumul de apă potabilă, etc.
Centrul de Genetică Medicală anunță că în urma colaborării cu centrele europene (România, Ungaria, Germania), a iniţiat cercetarea erorilor înnăscute de metabolism în rândul moldovenilor, ca necesitate strigentă pentru reducerea mortalităţii infantile, care până în prezent nu au mai fost studiate țara noastră. Totodată, s-a făcut analiza epidemiologică pe parcursul ultimilor 20 de ani în baza Registrului de evidenţă a bolilor ereditare ale sistemului nervos, creat în 1991, în care patologiile neuromusculare se află în topul prevalenţei, cu aprecierea noilor direcţii de cercetare şi implementarea metodelor noi de diagnostic molecular-genetic, cu rolul de a preveni naşterea copiilor cu maladii ereditare ale sistemului nervos.
Institutul Oncologic, Spitalul Clinic Republican și Universitatea de Medicină și Farmacie au trecut și ele în revistă mai multe studii.
Pentru 2012, Academia de Științe a oferit 33 de milioane de lei pentru cercetări științifice în cadrul programelor de stat și independente, pe când cererea era de aproape 60 de milioane.
Articole relaționate: