Autor: Irina Papuc
Volumul plăților directe formale sau neformale din buzunarul pacienților constituie jumătate din volumul cheltuielilor totale pentru sănătate. Acest lucru înseamnă că pe lângă bugetul de stat, fiecare moldovean mai contribuie la un alt buget în sistemul de sănătate, care este la fel de consistent ca și primul. Cel mai mult, adică peste 70 la sută, moldovenii plătesc suplimentar pentru medicamente, iar această cifră a crescut din 2009. Foarte ridicat este procentajul și în cazul pacienților spitalizați care au efectuat plăți de buzunar. Peste 30 la sută dintre aceștia au plătit suplimentar pentru servicii medicale în spital. Surprinzător este și faptul că mai mult de jumătate din acești bani nu ajung oficial în casele instituțiilor medicale, ci se „pierd” în buzunarul cuiva.
Potrivit unor date, peste 2 miliarde de lei s-au acumulat numai pe procurarea medicamentelor și consumabilelor, peste 300 de milioane de lei pentru servicii stomatologice, iar 298 și respectiv 240 de milioane de lei – pentru servicii spitalicești și investigații de ambulatoriu. Cel mai mare volum de bani este acumulat în spitale, de la pacienții internați. Interesant însă este că o parte din bani dispar în drum spre casele spitalelor. Spre exemplu, din cele 307 milioane de lei, acumulate pentru serviciile stomatologice, numai 25 de milioane, adică 8 la sută au fost plăți directe în casele spitalelor, 49 la sută în casele instituțiilor private, iar 42 la sută sunt plăți neoficiale. Aceeași situație este și în cazul serviciilor spitalicești. Din cele 298 de milioane, 44 la sută au trecut prin casele instituțiile medico-sanitare publice, 21 la sută – în cele private, iar 34, 6 la sută – sunt neoficiale.
Potrivit viceministrului Sănătății, Mihai Ciocanu, acestea sunt niște cifre preliminare ale unui studiu, cu date acumulate din anul 2009, care urmează să fie elaborat pentru a avea un tablou clar a cauzelor care favorizează apariția plăților neformale în sistemul de sănătate.
„Din datele pe care le avem, înțelegem că trebuie să majorăm volumul medicamentelor compensate, iar Republica Moldova și-a luat și un angajament în acest sens. Asigurarea cu medicamente compensate este încă o verigă slabă, trebuie să recunoaștem acest lucru și să recunoaștem că problema, în general, există și că trebuie să luăm măsurile necesare pentru a micșora în următorii cinci ani contribuțiile plăților directe măcar la 40 la sută din totalul cheltuielilor pentru sănătate”, a declarat Ciocanu, în cadrul unui atelier de lucru la Ministerul Sănătății. El a menționat că datele nu prezintă neapărat situația reală, dar că nu pot fi evitate.
Oficialul a precizat că Ministerul Sănătății își pune drept scop să reducă cota pacienților care au efectuat orice fel de plăți neformale pentru servicii medicale de la 94 la sută, la 45 la sută. Totodată, ei își propun să reducă de la 46 la 36 cheltuielile din banii pacienților, iar unele rezultate concrete ar putea să apară după ce va fi pus în practică un plan comun de acțiuni al ministerului cu Centrul Național Anticorupție.
Taryan Vian, specialist în sănătate publică din Boston, este de părere că Republica Moldova trebuie să revadă legislația națională și să informeze mai bine persoanele asigurate despre serviciile din Programul Unic, de care beneficiază în baza poliței. Una din soluții, crede ea, ar putea fi înăsprirea legii privind pedepsirea prestatorilor de servicii care refuză să presteze un anumit serviciu garantat de stat și de precizat în lege și în contractele cu instituțiile medicale primare că se vor aplica penalități pentru solicitarea oricăror plăți. Ea mai crede că introducerea unor stimulente pentru reducerea listelor de așteptare pentru intervenții, ar putea fi, de asemenea, o soluție.
Articole relaționate:
Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, se pronunță pentru legalizarea plăților informale la medic