Redactor: Elena Cioina
Tot mai multe voci au început să protesteze contra campaniei generalizate împotriva fumatului, întrucât ar constitui o inacceptabilă intruziune a statului în ceea ce nu-l privește. Mai peste tot, legile interzic fumatul, uneori chiar și în baruri și cafenele, ca să nu mai vorbim de restaurante sau la locul de muncă.
În UE, doar în România și Bulgaria se mai poate fuma în locuri în care se mănâncă. Chiar și mulți nefumători consideră că în urma acestei aseptizări o cafenea franțuzească sau italiană nu mai are farmecul de dinainte. Prin cartierele de afaceri vezi în plină iarnă, pe trotuar, grupuri de agenți bursieri rebegiți, ieșiți câteva minute să fumeze rapid, pentru că nicăieri, în imobilele de birouri, nu mai există spații pentru fumători.
Interzicerea publicității stradale pentru țigări a determinat marile firme, cum sunt Marlboro (altfel zis Philip Morris) sau Camel, să lanseze o serie de produse secundare, blugi, pantofi sau ceasuri, care le servesc pentru reclamă. Așa se face că numele acestor mărci de țigări sunt afișate în continuare, însă ca fabricanți de îmbrăcăminte sport.
Au trecut ani de zile de când pe pachetele de țigări e trecut procentul de nicotină și se avertizează că fumatul e dăunător pentru sănătate și că poate produce cancer. În unele țări occidentale din UE se merge și mai departe și se imprimă pe pachetul de țigări fotografii de plămâni canceroși. Se vede însă că lobby-ul tutunului e mai puțin influent decât cel al alcoolului, pentru că Parlamentul European a respins deja propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroză.
Așa încât, marile firme fabricante de țigări și-au recreat o piață importantă în Europa de Est și fosta URSS. Pentru a vinde țigări, se folosesc tehnici comerciale absolut interzise în Occident. Se distribuie, de pilda, mostre gratuite de țigări, pentru a stimula consumul. Sânt plătiți politicieni, știindu-se că în Europa de Est fumatul este în continuare acceptat social, e considerat viril, și că o majoritate a populației fumează.
In Cehia, de pildă, răposatul Vaclav Havel era de altfel cu totul împotriva interzicerii țigării în locuri publice. Havel s-a lăsat odinioară filmat în timp ce fuma împreună cu ministrul Sănătății exact înainte de operația prin care doctorii i-au scos o tumoare și un plămân. Havel ajunsese în acel hal din pricina fumatului, dar, ca un bărbat, trăgea o țigară înainte de operație.
Republica Moldova mai are şi acum o legislaţie ce reglementează relaţia statului cu tutunul aproape exclusiv de pe poziţiile promovării şi susţinerii industriei în detrimentul sănătăţii publice, este părerea mai multor experţi, printre ei a juristului Iurii Cuza, unul dintre autorii noii legi „anti-tutun”. Noul proiect este gândit ca să încline balanţa în favoarea sănătăţii publice şi vine cu un set de măsuri considerate a fi oarecum „revoluţionare” pentru societatea moldovenească, cum ar fi interzicerea fumatului în orice loc public, începând cu staţia de aşteptare a transportului până la discotecă, interzicerea oricărei forme de publicitate a acestui produs, scoaterea de pe rafturile aflate la vedere a ţigărilor chiar şi din buticurile special amenajate pentru vânzarea tutunului, precum şi interzicerea unor astfel de trucuri la care a apelat industria pentru a îngroşa rândul fumătorilor, cum ar fi ţigările slim, light sau cu arome.
„Noi nu luptăm cu fumătorii. Noi luptăm pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia populaţiei în spaţii publice,” ne-a spus adjuncta ministrului sănătăţii, Svetlana Cotelea, comentând nevoia unor astfel de măsuri.
La sfârşitul anului trecut Guvernul i-a surprins pe cei mai sceptici dintre observatori care preziceau un eşec aproape sigur al acestor politici votând fără rezerve documentul, iar premierul Iurie Leancă şi-a felicitat triumfător colegii cu aprobarea normelor restrictive. Ulterior, premierul s-a produs şi într-un spot social în care îndemna cetăţenii să renunţe la fumat. Pe drum, însă, spre Parlament, legea s-a ciocnit de o rezistenţă acerbă din partea Ministerului Finanţelor. Într-un aviz expediat instituţiilor responsabile de redactarea documentului, instituţia a insistat asupra refacerii importante a proiectului. Sprijinitorii legii au observat imediat că, stilistic, observaţiile Ministerului Finanţelor şi cele ale industriei tutunului sunt foarte asemănătoare, pe alocuri identice. Presa a pretins ulterior că cel care le-ar fi scris pe ambele ar fi un fost angajat al acestui minister, acum membru al echipei uneia din celei mai importante companii de tutun, încât să se constate într-un final un vădit conflict de interese ce ar fi trebuit să fie investigat de organele competente.
Cu toate dificultăţile, legea a ieşit totuşi fără schimbări principiale din Executiv şi se află acum pe masa deputaţilor. Episodul cu avizele negative aproape identice ale unei instituţii de stat şi alteia comerciale i-au făcut totuşi pe mulţi sprijinitori ai legii, printre ei Ghenadie Ţurcanu, expert în politici de sănătate, să trateze cu rezerve şansele proiectului.
Solicitaţi de noi, mai mulţi deputaţi din diferite grupuri parlamentare ne-au dat asigurări că puţini vor fi cei care se vor încumeta să atenteze la o lege atât de importantă pentru sănătatea populaţiei.
După europalibera.org Autori: Dan Alexe/Liliana Barbăroșie
Citește la aceeași temă: