Autor: Irina Papuc
Dispun de tehnică învechită, nu au suficienți doctori, nu respectă regulamentele actului medical sau nu respectă drepturile pacienților. Acestea sunt cele mai frecvente motive pentru care spitalele, dar și centrele de sănătate din Moldova nu reușesc să obțină acreditare. Cu toate acestea, instituțiile activează în continuare și chiar încheie contracte de prestare a serviciilor medicale cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. Experții cred că ambele instituții își asumă riscuri foarte mari.
Spitalul raional din Taraclia funcționează deja de zece ani fără acreditare. Cu toate acestea, în instituție sunt internați și investigați anual peste 4.000 de pacienți. „Utilajele medicale sunt învechite, nu erau respectate condițiile de igienă. În plus, am depistat probleme în îndeplinirea actului medical și a modului de îndeplinire a documentelor”, precizează Maria Cumpănă, directoarea Consiliului Național de Evaluare și Acreditare. Ea spune că instituția nu a fost acreditată niciodată.
„De când s-a creat Consiliului, acest spital n-a încheiat contract cu noi, pentru a face evaluarea. Abia în 2012 am ajuns la un acord. Noi am mers la fața locului, dar nu s-au acumulat punctele necesare. Rămâne ca în luna noiembrie a acestui an să mai efectuăm o vizită. Până atunci, ei au o listă cu recomandări, astfel ca să știe la ce trebuie să mai lucreze”, mai spune Cumpănă.
Cu toată că există probleme evidente în acordarea asistenței medicale la Taraclia, spitalul a figurat anul trecut în lista instituțiilor medicale care are încheiat un contract de acordare a asistenței medicale cu CNAM.
Și directorul confirmă că instituția funcționează, iar doctorii de aici primesc și tratează bolnavii. Șeful spitalului recunoaște, totuși, că probleme există.
„Activăm în regim normal. Anual, primim câte 4.000 de pacienți. Vom obține acreditare în luna noiembrie. În sfârșit am câștigat un proiect de la CNAM în valoare de 10 milioane de lei”, spune Valeriu Jelev.
Din acești bani, managerul instituției își propune să cumpere mai multă tehnică medicală și să repare secțiile de chirurgie, terapie intensivă și secția consultativă.
„Ne lipsesc mesele de operații și utilaj de ventilație artificială a plămânilor”, spune directorul.
Din păcate din banii CNAM directorul nu va putea soluționa și problema cadrelor medicale. Potrivit lui Jelev în instituție nu se ajung zece specialiști. Este nevoie acută de infecționiști, ginecologii – obstetricieni și ORL-iști.
Numai cu o acreditare temporară de șase luni funcționează și spitalul din Ocnița, care ar urma să fie transformat în unul de îngrijiri acute în următorii ani. Directorul nu a vrut să spună cu ce probleme se confruntă instituția.
„Nu-i corect, acum cinci ani am obținut acreditare, dar acum nu. E mai rău decât a fost? Nu cred, e altceva la mijloc”, a răspuns supărat Feodor Iurcu.
Maria Cumpănă explică:
„Există o secție de terapie în satul Călărășeuca care nu corespunde mai multor norme. Pe data de 19 ianuarie am luat decizia ca că eliberăm acreditare temporară. Au timp până în luna iulie să înlăture toate deficiențele”.
Probleme similare au fost depistate și la Centrul Medicilor de Familie din Drochia.
„În mai multe centre de sănătate, dar și clădirea de bază din Drochia, existau anumite probleme. Personalul medical este insuficient, gradul de uzură al echipamentelor era depășit, nu se păstrează și nu se prescriu corect medicamentele”, explică șefa Consiliului de Evaluare și Acreditare.
De fapt, acestea sunt probleme comune pentru majoritatea instituțiilor medicale. „Depistăm destul de des și cazuri când drepturile pacienților nu sunt respectate. Lipsește acordul informat sau nu li se aduce la cunoștință toate detaliile despre maladie și tratament. Sunt și probleme la igienă, de gestionare a infecțiilor, precum și de completare a actelor medicale”, adaugă Cumpănă.
Deși există riscuri la pacienții să iasă mai bolnavi decât au intrat în aceste instituții medicale, Maria Cumpănă nu a vrut să explice dacă CNAM trebuie în aceste cazuri să contracteze serviciile medicale oferite de aceste spitale, deși recunoaște că instituțiile medicale sunt obligate să dețină acreditare de funcționare.
Experții însă spun că, spitalul, pe de o parte și CNAM, pe de altă parte, merg la risc atunci când permit continuarea actului medical. Mai mult, legile ar fi sfidate în acest caz.
„Legea privind evaluare și acreditarea în sănătate adoptată în 2001 prevede că au dreptul să desfășoare activități medico-sanitare unitățile cărora li s-a eliberat certificat de acreditare. În același timp, Legea privind asigurările obligatorii de asistență medicală prevede că în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asistenţa medicală se acordă de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare, care activează în conformitate cu legislaţia. Adică, care sunt acreditați. Putem spune că ar putea fi vorba despre nerespectarea legislației. Trebuie să vedem în ce condiții are loc acreditare”, explică Ghenadie Țurcanu, expert în politici de sănătate.
„Există riscul ca pacienții tratați în aceste instituții medicale să fie tratați incorect și chiar să se ajungă la deces. Probabil, instituțiile vizate acceptă situația din cauza faptului că în zonă nu există un alt prestator de servicii medicale, dar ambele merg la un mare risc”, a conchis expertul.
Am solicitat opinia Companiei Naționale de Asigurări în Medicină în acest caz, solicitând să ni se explice modul în care are loc contractarea cu instituțiile neacreditate. Deocamdată nu am primit răspuns.
Articole relaționate:
Șase cele mai frecvente proceduri medicale de rutină care s-au soldat cu malpraxis
Decesul, cea mai frecventă daună invocată medicilor moldoveni
Chirurgii și pediatrii sunt vizați în cele mai multe expertize medico-legale