Autor: Irina Papuc
Serviciul de Urgenţă ar putea trece în proprietate privată pentru o perioadă de cel puţin 25 de ani. Iniţiativa aparţine Ministerul Sănătăţii. În viziunea autorităţilor, instituirea unui parteneriat public privat ar fi cea mai potrivită soluţie pentru a salva Serviciul de Urgenţă de la colaps. Medicii sunt, însă, convinși că agenții economici privaţi urmăresc doar profitul, iar când se vor convinge că domeniul nu este rentabil, se vor retrage.
Conform proiectului unei Hotărâri de Guvern, elaborat de Ministerul Sănătății, câștigătorul concursului ar trebui să-și asume anumite lucrări de renovare, precum și achiziția ambulanțelor necesare, a unui elicopter sanitar și altor echipamente de care este nevoie. De asemenea, acesta va deveni responsabil de angajarea şi salarizarea personalului. Totodată, ofertantul nu va avea dreptul să perceapă taxe de la persoanele asigurate. În schimb, serviciile medicale de urgenţa ar putea fi contra cost pentru cetăţenii străini şi cei care solicită anumite servicii care nu fac parte din Programul unic al asigurărilor medicale.
Ministerul motivează necesitatea implicării partenerilor privaţi prin faptul că în bugetul de stat nu sunt resurse suficiente pentru a racorda serviciul la standardele internaţionale.
„Unităţile de transport existente nu sunt dotate suficient cu defibrilatoare, pompe de perfuzie, aparate de respiraţie artificială, pulsoximetre aparate pentru oxigeno-terapie, ceea ce creează impedimente majore la restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacienţilor critici. Proiectele de parteneriat public-privat sunt oportunităţi reale şi, la moment, sunt cele mai argumentate de a dota şi echipa adecvat instituţiilor medicale”, se menţionează în nota informativă a proiectului acestei Hotărâri de Guvern.
De cealaltă parte, directorul Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, e de părere că Ministerul se lansează într-o afacere riscantă. „Avem nevoie, indiscutabil, de investiţii, iar un elicopter sanitar este mai mult decât necesar. Dar trebuie să fim foarte precauţi. Am putea repeta experienţa României. Şi acolo agenţii economici s-au avântat, au crezut că pot fi făcuţi bani grei, dar mai târziu s-au retras”, explică Ciobanu.
„Elicopterul din judeţul Târgul Mureş, România, efectuează 270 de zboruri în an, dar deserveşte aproape 8 milioane de români. La noi, ar face maxim 120 de zboruri, ceea ce ar însemna că jumătate de an ar sta degeaba. Agentul economic va renunţa pentru că nu va avea niciun profit”, crede directorul spitalului. El mai spune că acordarea serviilor de Urgenţă este responsabilitatea statului, care este obligat să găsească soluţii, fie şi prin granturi europene, numai să nu implice firmele private.
La fel, și vice-directorul Staţiei Zonale de Urgenţă Nord, Rita Nour, susține că în sistem sunt necesare investiţii. „Avem în dotare 95 de autosanitare, deşi după numărul de populaţie pe care îl deservim ar trebui să deţinem 108 vehicule. 61 dintre ele au un grad de uzură de la 60 până la 100 %”, spune vicedirectoarea. În opinia ei, serviciul privat ar putea fi de folos bolnavilor care solicită anumite servicii pe care Urgenţa nu le poate oferi, cum ar fi investigaţiile medicale care pot fi efectuate doar în Chișinău.
Serviciul medical de Urgenţă dispune de 333 de autosanitare, în timp ce normativul este de 455. Dintre acestea, 162 de unităţi au coeficientul de uzură de 50 la sută, iar 102 chiar de 100 de procente.