Autor: Sorina Bujarov
În Republica Moldova, pacienții care au suferit un accident vascular cerebral sau au suportat o intervenție neurochirurgicală sunt nevoiți să stea în rând luni întregi pentru a putea beneficia de servicii de recuperare, deoarece, la noi în țară, astfel de servicii lipsesc aproape complet.
Servicii de reabilitare sau recuperare prestează doar trei instituții din Republica Moldova, toate fiind concentrate în Chișinău. Secții de recuperare sau reabilitare se găsesc doar la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Spitalul Clinic Municipal „Sf. Treime” și Spitalul de Traumatologie și Ortopedie. Primele două au secții de recuperare pentru pacienții care au suferit accident cerebro-vascular, iar Spitalul de Traumatologie și Ortopedie prestează servicii de recuperare după interveții chirurgicale ortopedice sau traumatisme. În aceste condiții, numărul solicitărilor întrece de câteva ori numărul locurilor disponibile pentru acest segment. O recunosc chiar medicii.
„Avem secția de recuperare, însă ea este prea mică, în comparație cu numărul solicitărilor. Nu reușim să facem față tuturor solicitărilor, iar lista de așteptare este foarte lungă, cu câteva luni înainte. Este nevoie de un spital mai mare, prevăzut anume pentru recuperare. Ministerul Sănătății acum lucrează la acest capitol”, afirmă Ion Moldovanu, neurolog la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie.
Fără soluții pentru cardiaci
Deși nu a vrut să ne spună care este capacitatea secției de recuperare pentru pacienții care au suferit accident cerebro-vascular, managerul Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime”, recunoaște că pacienții care vor să se recupereze aici, sunt nevoiți să aștepte ceva timp.
„Există o listă de așteptare. Pacienții trebuie să aștepte ceva timp, până ajung în această secție, deoarece suntem una dintre puținele instituții care are o astfel de secție”, a afirmat Simeon Terente, directorul Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime”.
La Spitalul de Traumatologie și Ortopedie situația este mai bună. De trei ani aici s-a deschis o secție de recuperare cu 30 de locuri. Managerul spitalului spune că, deși vin pacienți din toată țara, aceștea nu sunt nevoiți să aștepte foarte mult.
„Pacienții sun internați în această secție câte 12 zile. Aici fac proceduri de kinetoterapie, masaj, fizioterapie și altele. Anul trecut în cadrul acestei secții au beneficiat de servicii de reabilitare 654 de pacienți din toată țara”, susține Anatol Taran, directorul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.
Dacă la capitolul ortopedie situația nu este atât de gravă, la capitolul recuperare cardiologică situația este mult mai rea. Astfel, bolnavii care au suportat o intervenție chirurgicală la inimă sau care au suferit un atac de cord nu au posibilitatea să se recupereze într-un centru sau secție specializată. Institutul de Cardiologie nu dispune de o astfel de secție.
„Se preconizează să fie deschisă o astfel de secție, și anume, pentru pacienții din cardiochirurgie și bolnavii care au suferit infarct miocardic. Nu știm însă când va fi pusă în practică această idee”, susține Alexandru Carauș, vicedirector la Institutul de Cardiologie.
După tratamentul din spital, pacienții sunt trimiși acasă, cu toate că, spune specialistul, aceștia ar avea nevoie de proceduri de recuperare.
Un singur pat pentru îngrijiri paliative
Astfel, condițiile din sistemul de sănătate din Moldova îi obligă pe medici să se limiteze doar la unele recomandări, în ceea ce ține de reabilitarea după bolile acute.
„Nu dispunem de locuri pentru reabilitare, avem prevăzut doar un pat pe lună pentru îngrijirile paleative. La externare, pacienții sunt informați despre ce trebuie să facă pentru a-și reveni complet sau, dacă este nevoie, sunt îndrumați la spitalele care prestează astfel de servicii”, susține managerul spitalului raional din Cimișlia.
Aceeași situație este și în raionul Telenești.
„Servicii de reabilitare nu prestăm pentru că nu dispunem nici de spațiu, nici specialiști și nici de finanțare. Încercăm să educăm pacienții cât se află în spital, că trebuie să efectueze anumite exerciții, dacă vor să-și revină”, afirmă Alexei Bivol, directorul spitalului din Telenești.
Acesta mai spune că deseori, pacienții care au suferit un ictus, atac de cord sau traumatisme rămân afectați pe viață, deoarece nimeni nu se ocupă de reabilitarea lor la timp.
„Chiar dacă medicii îi îndrumă pe pacienți ca după externare să facă unele exerciții, pentru ca starea de sănătate să nu degradeze, aceștia cred că nu trebuie să facă efort și, din această cazuă, ajung să dezvolte alte probleme de sănătate. Uneori e vinovat pacientul, că nu ține cont de recomandările medicilor, alterori însă chiar sunt necesare procedurile cu logopedul, kinetoterapeutul și alții, la care bolnavul nu are acces”, a mai adăugat medicul.
Soluții pe cont propriu
Există însă instituții medicale care au dezvoltat servicii de reabilitare din sursele proprii.
„Avem zece paturi prevăzute pentru reabilitare. Din sursesele proprii am dezvoltat aceste servicii. Avem angajată toată echipa multidisciplinară - logoped, kinetoterapeut, phiholog, doctor curant-neurolog, un asistent medical efectuează terapia ocupațională. Până acum am pus pe picioare chiar și oameni cu vârstă înaintată”, afirmă Lidia Crăciun, managerul spitalului raional din Ungheni.
Aici, pacienții care au suferit accident cerebro-vascular beneficiază de servicii de recuperare timp de 15 zile, o dată la două luni, până când pacientul își revine aproape complet.
Experţii în sănătate sunt de părere că atât timp cât în instituţiile medicale spitaliceşti nu există servicii de reabilitare, resursele pentru asistenţa spitalicească nu sunt utilizate eficient.
„Atât timp cât absoluta majoritate a fondurilor pentru asistenţa medicală spitalicească vor fi utilizate doar pentru tratamente acute, în spitale nu se vor dezvolta şi servicii de asistenţă medicală intermediară/reabilitare, de lungă durată şi îngrijirile paliative”, susţine expertul Ghenadie Ţurcanu.
Acesta mai spune că în Republica Moldova, serviciile reabilitare sunt lăsate în umbră, din lipsă de resurse financiare.
„Până acum s-a pus accentul pe dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru bolile acute. Acestea se fac mai importante prin faptul că dacă nu se intervine de urgență, bolnavul moare, pe când serviciile de reabilitare vin, într-un mod, să le completeze. Pentru a dezvolta astfel de servicii este nevoie de a îmbunătăţi eficienţa tehnică a resurselor destinate pentru asistenţa medicală spitalicească, de specialiști și de timp pentru a moderniza infrastructura fizică a spitalelor”, afirmă Ghenadie Țurcanu.
Unul dintre obiectivele strategiei de dezvoltare a Ministerului Sănătății este și dezvoltarea serviciilor de reabilitare. Potrivit raportului firmei de consultanță UNICON în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de reabilitare, Republica Moldova are nevoie de patru spitale raionale care să presteze servicii de reabilitare, Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița și de un Centru Național de Reabilitare Specializată amplasat în Chișinău. Cel din urmă ar urma să ofere servicii de reabilitare multidisciplinară cuprinzătoare, îngrijire complexă medicală, chirurgicală și mentală și evidență de lungă durată. În Edineț ar urma să fie amplasat centrul interraional de reabilitare specializată, iar în Briceni, Dondușeni și Ocnița ar urma să fie amplasate centrele de reabilitare generală. Estimările finale pentru investiţiile capitale în infrastructură şi echipament pentru raioanele pilot sunt de peste 7.4 milioane de euro.
Articole relaționate:
Mai multe secții de reabilitarea neurologică vor fi deschise din anul viitor