Autor: Irina Papuc
Republica Moldova este una din țările în care tuberculoza a atins cote duble și chiar triple față de statele europene. Astfel, numărul bolnavilor, în special cu forme distructive ale bolii, sunt în creștere. În același timp numărul celor care ar trebui să trateze scade de la un an la altul. Numai într-un singur an, din domeniu au plecat 20 de medici, iar alții – demult la pensie, așteaptă ca tinerii să le ia locul.
Raisa Pântea muncește medic ftizio-pneumolog de mai mulți ani în raionul Leova. Este deja la pensie, la fel ca și colega sa. Nimeni însă nu vine să le înlocuiască. Ea știe prea bine de ce. „Încercăm să le explicăm bolnavilor că trebuie să se trateze, dar mulți nu vor să ne asculte, iar noi nu putem face nimic. Ne ducem pe la casele lor, se întâmplă că suntem mușcați de câini”, spune medicul. Pericolul cel mai mare este riscul de a lua boala de la pacient. „Pentru condiții nocive de muncă primim lunar un adaos de 180 de lei. Puțin dacă e să comparăm riscul la care ne expunem”, explică doctorul. Deși este pensionară, Raisa Pântea spune că va rămâne să muncească în continuare, deoarece tinerii specialiști nu au trecut pragul spitalului de foarte mulți ani.
Gheorghe Damaschin este ftizio-pneumolog în raionul Strășeni. Într-un raion cu peste 90 de mii de oameni a fost timp de șapte ani singurul specialist. Acum, are un coleg care face naveta de la Chișinău. Puțini se avântă să lucreze cu bolnavii de tuberculoză.
„Toți vor să ajungă ginecologi, chirurgi, neurologi. Tinerii nu aleg specialitatea aceasta. Bolnavii de tuberculoză sunt oameni complicați și sunt mulți, morbiditatea e mare. Și boala e complicată, iar salariul este foarte mic”, afirmă specialistul.
Statisticele arată că în ultimii ani în Republica Moldova este în scădere numărul de medici ftizio-pneumologi. Astfel, dacă în anii 2008 numărul acestora ajungea la 220, iar în 2012 - la 222, atunci în 2013 numărul scade brusc până la 202, aceasta însemnând că 20 de doctori au părăsit sistemul într-un singur an.
Potrivit unui studiu al Centrului Național de Management în Sănătate, în Republica Moldova ar mai fi nevoie de cel puțin 30 de specialiști, iar cea mai acută lipsă se simte în raioanele de sud, acolo unde la 100 de mii de oameni le revin doar doi specialiști. Același studiu relevă faptul că din 2009 și până în 2012 și-au luat diploma de ftizio-pneumolog 18 viitori doctori, însă numai zece s-au angajat conform specializării. În 2013, urmau să-și facă studiile de rezidențiat în ftizio-pneumologie opt tineri.
Specialiștii din domeniu spun că profesia lor nu se bucură de popularitate, din cauza sarcinilor destul de dificile, dar și a salariilor prea mici.
„Este o specialitate care implică unele riscuri. Nimeni nu este asigurat că nu va lua boala de la pacient. În plus, un ftizio-pneumolog trebuie să fie nu doar medic, ci și asistent social, consilier și chiar psiholog. E o specialitate grea, dar frumoasă dacă o cunoști”, este de părere Liliana Domente, directorul Institutului de Ftizio-pneumologie „Chiril Draganiuc”. Ea spune că în ultimii ani apar tot mai multe inovații în domeniu, iar aceasta ar putea fi un imbold pentru tineri ca să nu mai ocolească această specialitate.
„Au apărut mai multe modalități de depistare rapidă a tuberculozei, se desfășoară studii clinice, pentru dezvoltarea unor noi medicamente. Cred că aceste inovații pe plan mondial ar putea să-i atragă pe tineri”. Desigur, și politica financiară ar trebui modificată.
„Acum, după șapte ani de experiență, doctorii ftizio-pneumologi primesc un adaos lunar din salariu de bază care se mărește cu 15 la sută cu fiecare an, ceea ce este bine, dar ar fi o motivație puternică dacă ar fi disponibilă din primul an de angajare”, este de părere Domente.
Republica Moldova se află printre ţările cu un nivel ridicat de îmbolnăvire prin tuberculoză şi se află printre cele 18 ţări prioritare în controlul tuberculozei din Regiunea Europeană şi în cele 27 de ţări cu povară înaltă de tuberculoză multi-drog rezistentă din lume. Anul trecut au erau înregistrați peste 4.000 de bolnavi cu tuberculoză, iar 450 au decedat din cauza acestei maladii.
Articole relaționate:
Diagnosticul greșit crește riscul răspândirii tuberculozei rezistente la medicamente