Autor: Irina Papuc
După ce săptămâna trecută, poliția a anunțat că a identificat o clinică privată ce recolta și păstra ilegal celule stem, am încercat să aflăm cu cine colabora aceasta. Procurorii spun că ar fi fost implicați în recoltare medici de la spitale de stat, dar care nu aveau permisiune pentru așa ceva. Deși invocă interesul anchetei și refuză să spună care sunt instituțiile medicale de stat implicate, cele mai mari spitale care cuprind și maternități sunt Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Municipal Nr.1. De aceea am încercat să aflăm de la managerii lor cine din instituția pe care o conduc ar fi putea fi implicat în recoltarea celulelor stem. Se pare că legea este interpretată de fiecare după plac, iar o autoritate care să reglementeze acum domeniul nu există.
Potrivit procurorului Eduard Bulat, care se ocupă de cazul făcut public la sfârșitul săptămânii trecute privind recoltarea ilegală de celule stem, proprietarii clinicii aveau contracte cu medici din spitalele private și de stat. În baza acestor înțelegeri trecute pe foaie, doctorii extrăgeau celule stem din cordonul ombilical al nou-născuților, iar un curier special angajat, transporta chiturile la destinație. În ziua perchezițiilor curierul aștepta „coletul” sub zidurile unui spital de stat. Aproximativ 200 de persoane ar fi achitat bani pentru păstrarea acestor celule stem.
Coletul cu celule de sub zidul spitalului
„Așteptăm decizia instanței de judecată, care se va pronunța dacă clinica va funcționa în continuare sau nu. Acum, materialul biologic este sub sechestrul poliției, însă ca să nu se piardă, le permitem angajaților să-l monitorizeze și să facă procedurile necesare pentru păstrare”, a declarat pentru Sănătate INFO procurorul Eduard Bulat.
Așadar, în ziua perchezițiilor, chitul cu celule stem urma să vină de la un spital de stat. Bulat spune că nici instituția respectivă, nici medicii care au efectuat procedura propriu-zisă nu aveau autorizație să facă acest lucru.
Lucrurile devin însă mai complicate. Se pare că nicio instituție din Moldova nu este abilitată să elibereze o astfel de autorizație când este vorba despre „ţesuturile şi celulele umane ale organelor reproductive, ţesuturilor, celulelor şi organelor embrionare sau fetale, sângelui şi derivatelor din sânge”. „Legea nr. 42 prevede o excepție, acea excepție sunt celulele stem. Noi nu ne ocupăm de așa ceva, nu este domeniul nostru”, ne-a spus Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant. Astfel, nu există acea instituție care ar putea permite sau interzice unui doctor sau unei instituții să recolteze celule stem.
„Au fost câteva cazuri”…
Directorii spitalelor care în subordine și maternități cred cu totul altceva. „Eu m-am săturat că aud cum Moldova pierde cauze la CEDO din cauza unor băieți care nu știu ce fac. Nu încurcați celulele stem de la organism viu și din deșeurile biologice. În Moldova nu există lege care să interzică extragerea celulelor stem din placentă. Este a femeii și ea decide ce face cu ea – o ia acasă, o usucă”, ne-a răspuns Ștefan Gațcan, directorul Institutului Mamei și Copilului. Totuși, el susține că nu știe dacă subalternii lui au extras celule stem sau nu, dar dacă au făcut-o „e foarte bine”.
„În spitalul nostru nu au fost recoltate celule stem, dar au fost câteva cazuri când, la insistența gravidei, prin cerere în scris, au insistat să colectăm din placenta, care ulterior se expulzează și devine deșeu biologic, pe care să le transmitem soțului”, ne-a comunicat și Iurie Dondiuc, directorul Maternității din cadrul Spitalului Municipal Nr. 1 din Capitală. El spune că în timp ce deșeurile biologice sunt nimicite, pacientele ar depune plângeri că li se încalcă drepturile.
Și la Maternitatea nr. 2 nici vorbă despre recoltare de celule stem. Directoarea, Tatiana Gutium, a insistat să ne întâlnim pentru o discuție, însă ne-a comunicat că în instituția pe care o conduce nu au existat astfel de cazuri. Ea a insistat că știe toate acțiunile subalternilor și că ei nu pot ascunde nimic de ea.
Cât de legale sunt extragerile de celule stem chiar și din placenta mamei ar urma să se pronunțe procurorii. Cert este că Republica Moldova are o lege a transplantului din 2008, care nu prevede reglementarea extragerii, colectării și păstrării celulelor stem. Amendamentele propuse, în 2010, au fost contestate de nenumărate ori de către deputați. Astfel că, modificările la Legea Transplantului ar putea intra în vigoare, după ce proiectul legii va fi discutat în Parlament în a doua lectură.
Până atunci - haos total. Cel mai sensibil aspect, în lipsa unor reglementări clare, este respectarea drepturilor familiilor care au la păstrare celule stem și plătesc pentru aceste servicii.
O lege controversată. Legal sau ilegal?
„Celulele stem recoltate din sângele din cordonul ombilical, imediat după naștere sunt similare celulelor hematopoetice (generatoare de sânge) și sunt celule ale sângelui. Deci, activitatea medicală legată de transferul organelor reproductive, țesuturilor, celulelor și organelor embrionare sau fetale, sângelui și derivatelor de sânge nu este subiectul acestei legi. In acest caz, legiuitorul ne sugerează că pentru această activitate specifică este nevoie de o altă lege care deocamdată nu este elaborată în Republica Moldova. Respectiv, domnul director Codreanu are dreptate când spune că Agenția de Transplant nu reglementează transplantul organelor reproductive, țesuturilor, celulelor și organelor embrionare sau fetale, sângelui și derivatelor din sânge, deoarece această lege face excepție chiar din primul său articol”, precizează directorul Centrului de Politici și Analize în Sănătate, Viorel Soltan.
„În același timp, înțeleg și punctul de vedere al celor care consideră că această lege are anumite tangențe cu prelevarea și păstrarea celulelor stem și se referă la acea parte a legii care reglementează activitatea de prelevare care este definită separat de articolul 2 ca și procedeu prin care organele, ţesuturile sau celulele donate devin utile pentru transplant. Acest domeniu a fost unul din subiectele principale ale expertizei din partea Consiliului Europei și pe care s-a insistat mult ca să fie foarte bine definit. În plus, articolul 2 definește clar ce înseamnă celulă în contextul prezentei legi: celule individuale sau conglomerat de celule care nu sunt legate prin nicio formă de ţesut”, mai precizează directorul Centrului PAS. Într-adevăr, Legea nr. 42 privind transplantul de organe, celule și țesuturi prevede că doar instituțiile de stat au dreptul să facă astfel de prelevări, iar celulele care nu sunt utilizate pot fi păstrate. Respectiv, ne confruntăm cu o contradicție legislativă.
„Luând în considerație complexitatea transplantului de organe reproductive, ţesuturi, celule şi organe embrionare sau fetale, sânge şi derivate din sânge, Republica Moldova are nevoie de o lege clară în acest domeniu. Aici trebuie să fim foarte atenți și să obținem mai multă consultanță europeană, deoarece acest domeniu este foarte complicat și implică diferite aspecte, inclusiv cele ce țin de bioetică și drepturile omului”, a conchis expertul.
„Goana” după celule stem a început după ce ar fi fost demonstrată eficiența acestora în maladii incurabile, de cele mai multe ori cancer. Acestea sunt prețioase prin faptul că se pot divide, rămânând în stadiul de celulă stem, păstrându-și astfel caracteristicile neschimbate. Opiniile experților în privința eficacității lor sunt diferite însă.
Citește la ceeași temă: