Autor: Sorina Bujarov

Anul 2013 a fost unul generos pentru majoritatea instituțiilor publice cu profil medical din Moldova. Potrivit datelor prezentate de Centrul Național de Management în Sănătate, cele mai multe instituții medicale din țară au înregistrat o creștere semnificativă a bugetului acumulat din serviciile contra plată. Dacă în 2012 bugetul total acumulat din serviciile cu plată era de peste 446 de milioane de lei, în 2013 acesta a crescut cu peste 160 de milioane, ridicându-se astfel la 607 de milioane de lei.

Cele mai mari venituri le-au obținut instituțiile medicale din Chișinău. Acestea au acumulat, în total, din serviciile contra plată peste 73 de milioane de lei, cu aproape cinci milioane mai mult decât în 2012. Instituțiile medicale publice din municipiul Bălți au acumulat anul trecut cu două milioane de lei mai mult decât în 2012.

La nivel de raioane, cei mai mulți bani din serviciile cu plată le-au obținut instituțiile medicale din raionul Strășeni. Acestea au acumulat în total un buget cu aproape trei milioane de lei mai mare decât în 2012. La Căușeni instituțiile medicale s-a înregistrat o creștere de două milioane de lei, iar la Rezina - cu 1,3 de milioane de lei mai mult decât în 2012.  

„Anul trecut a fost unul foarte bun pentru noi. O să-l pomenim multă vreme. Spitalul nostru a înregistrat o creștere de câteva sute de mii de lei, din care am putut procura mai multe aparataje medicale. În mare parte, această creștere se datorează populației care nu dispune de poliță medicală. La noi în regiune, între 45 și 40 la sută din populație nu este asigurată medical”, susține medicul șef al spitalului raional din Strășeni, Alexandru Tuchilă.

La Ștefan-Vodă veniturile instituțiilor medicale publice au sporit în 2013 cu 900 de mii de lei, iar cele din Telenești – cu peste 600 de mii, ajungând la 8,6 milioane de lei.

 „Bugetul serviciilor contra plată crește în continuu în ultimii ani. În mare parte,  acești bani vin de la populația neasigurată, dar și de la persoanele care solicită investigații medicale care nu sunt incluse în programul unic. Mă refer la investigațiile pentru persoanele care vor să-și facă permis de conducere, dar și cei care vor să-și facă autorizație pentru a-și procura armă”, explică Alexei Bivol, managerul Spitalului raional din Telenești.

Acesta mai spune că între 30 și 40 la sută din populația raionului Telenești nu dispune de poliță medicală, aceasta fiind sursa principală de venit pentru majoritatea instituților medicale din regiune.

„Noi avem venit și din contractele cu centrele medicilor de familie, care efectuează la noi investigații de laborator”, a mai adăugat directorul spitalului din Telenești.

Cea mai mare parte din venitul câștigat, mai exact peste 55 la sută, este alocată pentru salarizarea lucrătorilor medicali, 18 la sută pentru procurarea medicamentelor, iar 10% pentru alimentație.

„Nu prea reușim să facem achiziții sau reparații din bugetul acumulat din serviciile contra plată, deoarece nu avem un surplus, pur și simplu se întorc investițiile”, a mai adăugat Alexei Bivol.

Situația însă nu este la fel de bună în toate regiunile țării. Datele Centrului Național de Management în Sănătate arată că instituțiile medicale din 11 raioane au înregistrat un venit mult mai mic față de 2012.

Cele din raionul Florești au acumulat un venit redus cu aproape un milion de lei față de anul 2012, cele din Ungheni- cu aproape 900 de mii de lei mai puțin, iar cele din Cantemir- cu 700 de mii de lei.

Responsabilul de la Spitalul raional din Ungheni spune însă că situația nu s-a înrăutățit foarte semnificativ.

„Spitalul nostru spre exemplu a înregistrat un venit aproape la fel ca  în 2012. Situația se menține aceeași în fiecare an. Cred că Centrele de sănătate publică au făcut mai puține investigații și de aceea media veniturilor pe raion a scăzut”, afirmă Lidia Crăciun, medic șef la Spitalul raional din Ungheni. 

 

Articole relaționate:

Topul celor mai profitabile spitale. Veniturile acestora, adunate de la pacienți, ajung la zeci de milioane de lei 

Spitalele publice alocă mai puțini bani pentru salarii, decât norma stabilită de Ministerul Sănătății, CNAM și Sindicate 

În 2012, moldovenii au lăsat, oficial, în vistieria instituțiilor medicale peste 400 de milioane de lei