Autor: Irina Papuc
Trei oameni muncesc ore, zile, săptămâni și luni în șir ca să le redea oamenilor afectați de cancer sau diferite traume chipul de altădată. Sunt medici, nu au studiat arta, însă au devenit pictori și sculptori de organe și o fac atât de bine încât unii oameni plâng ca niște copii, se bucură în tăcere sau strigă de bucurie când se văd în oglindă. Vorbim despre singurul Centru de protezare oro-maxilo-facială existent în Republica Moldova. Aici vin anual sute de moldoveni, dar și armeni, ucraineni sau alți străini. Toți sunt în căutarea unei proteze care să înlocuiască ochii, nasul, maxilarul sau gura, afectate de cancer și înlăturate de chirurgi.
Centrul se află în incinta Institutului Oncologic, mai bine zis la subsolul instituției. Administrația le-a repartizat doctorilor care muncesc aici două spații – un laborator și cabinetul de primire. Totul a început cu o idee și cu un deficit extrem de mare de bani.
O idee și niciun ban
„Eu am făcut stagiul în chirurgia capului și gâtului în Olanda. La ei, actul chirurgical se finalizează cu reconstrucție facială, iar asta se face într-un mod foarte frumos. Au o experiență în domeniu de 50 de ani. Mi-am propus să facem și aici acest lucru”, spune Rodica Mândruța-Stratan, medic chirurg, care a pus bazele acestui centru în Moldova. Ideile sunt bune, însă aproape inutile când nu sunt susținute financiar, iar inițial lucrurile păreau să stagneze. „Ideea mea a fost primită foarte bine, ni s-au repartizat aceste două spații, dar restul trebuia dobândit cumva”, spune specialistul.
Soluția tot de la olandezi a venit. Rodica Mândruța-Stratan a realizat un proiect, care a avut succes. Mai mult, un profesor din Departamentul de Chirurgie maxilo-facială și protetică din cadrul Centrului Medical Universitar din Groningen, Robert Van Oort, i-a ajutat pe doctorii de aici să-și vadă proiectul împlinit.
„În ziua în care s-a retras din activitatea științifică i-a rugat pe colegii lui să nu-i aducă cadouri, ci să doneze bani pentru deschiderea centrului nostru. Și un fost pacient de-al său a făcut un gest extraordinar. A adunat fonduri, pornind într-o excursie de peste 4.000 de kilometri din Groningen până la Chișinău, făcând kaiac-canoie. Gestul său a impresionat foarte multă lume, care a donat bani”, mai adaugă doctorul.
Fondurile pe care a reușit să le strângă au fost suficiente pentru reparația celor două cabinete și a secției de microchirurgie din cadrul Institutului – au fost schimbate geamurile, ușile, pereții au fost vopsiți, iar blocurile sanitare au fost complet renovate. În afară de tehnică și bani, aceștia le-au adus specialiștilor de aici materiale pentru confecționarea protezelor, culori acrilate și i-au învățat cum să le „meșterească”, oferindu-le șansa să facă stagii în Olanda.
Ochii furați de la jucării
Acum, cei doi doctori –un tehnician și o asistentă medicală îi ajută pe moldovenii care au suferit mutilări să-și recapete chipul de altă dată. Uneori stau ore în șir asupra unei proteze oculare, doar ca să deseneze un iris absolut similar cu celălalt. Deși e greu de crezut, desenează vase sangvine și chiar redau pe bucata de silicon nuanțe și probleme ale tenului, precum cicatricile sau cuperoza. Unele proteze cum sunt cele combinate, care să potrivească ochiul și maxilarul sunt cele mai greu de realizat, iar procesul de creație poate dura câteva luni. Când vopseaua se termină, aceștia sunt nevoiți să combine astfel nuanțele existente încât s-o obțină pe cea necesară.
„Am realizat anul trecut 70 de proteze. Este un număr foarte mare pentru Republica Moldova. Noi explicăm acest lucru prin faptul că serviciul era inexistent până acum, iar oamenii operați chiar și în urmă cu zece ani, au posibilitatea abia acum să ne ceară o proteză. Din păcate, cele de înlocuire a ochiului sunt cele mai solicitate, inclusiv pentru copilașii care au rămas fără ochișor în urma unor accidente casnice. Oamenii vin cu proteze vechi din sticlă, fisurate, sparte. Alții, mai ingenioși, aveau ochi de la jucării plasate în pleoapa rămasă fără globul ocular”, explică Mândruța-Stratan.
Procesul de realizare a unei proteze este complicat. În primul rând are loc examinarea, care durează cel mai mult, se iau măsurările, apoi începe pictarea pe ceară care ulterior este transpusă pe silicon.
Oamenii care intră în acest cabinet nu au motive de fericire. Ei, și este explicabil acest lucru, nu sunt atât de fericiți precum sunt chirurgii care au reușit să le salveze viața și să-i scape de cancer. Ei se văd mutilați pentru întreaga viață, de aceea niciunul dintre cei care intră pe această ușă nu le zâmbesc doctorilor, ba dimpotrivă urăsc viața, spitalele și medicii.
„Unii se închid în casă și nu ies nici măcar să-și cumpere o pâine. Alții au fost refuzați la un post de muncă. Ar fi fost extraordinar dacă în spital ar exista mai mulți psihologi care să lucreze cu ei înainte de operație. În lipsa lor, șocul este foarte mare și de multe ori își varsă necazul pe noi”, mai explică chirurgul. Totuși, munca depusă își are partea ei de fericire.
„Partea cea mai frumoasă a muncii noastre este atunci când le aplicăm proteza și le arătăm oglinda. Unii pur și simplu plâng, alții stau muți de uimire. Sunt reacții atât de frumoase”.
După își văd protezele, oamenii pot alege – fie doar le aplică pe zona cu defect, fie le încleie de piele. Din păcate, acest tip de clei, care este inofensiv pentru ten, nu este disponibil în farmaciile din Moldova. Oamenii care au nevoie de proteze nu trebuie să plătească pentru ele niciun ban, dacă dispun de poliță de asigurare, serviciile fiind contractate de la început de Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Sculptori cu buzunarele goale
Valentina Luca, medicul care „meșterește” organe din silicon spune că protezele lor au fost căutate și de străini – ucraineni și armeni, care au încercat să găsească proteze similare în țara lor, dar specialiști care să le modeleze nu există.
Ar părea că lucrurile decurg bine în cei trei ani și jumătate de când funcționează serviciul, însă această mână de oameni se confruntă cu o grămadă de probleme, iar munca pe care o fac aici pare să fie motivată și susținută de altruism.
„Să știți că cel mai greu este să asiguri durabilitate unui proiect. Ne confruntăm cu o lipsă de materie primă. Inițial, toate acestea veneau din Olanda, dar acum e un chin. Companiile nu sunt interesate să le importe, pentru că este vorba despre cantități mici. La jumătate de an ne pomenim că n-avem materie și trebuie să le explicăm oamenilor de ce ne-am oprit”, explică doctorii.
Nici măcar altruismul nu rezistă mult în fața sărăciei. Chiar dacă fac o muncă enormă și dăruiesc zâmbete celor rămași cu fețele mutilate, specialiștii de aici sunt remunerați cu puțin peste 1.000 de lei lunar.
„Lucrăm pe jumătate de salariu, pentru că fiecare dintre noi are activitatea sa de bază. Nu știu cum mai rezistă oamenii mei aici. Unul deja a anunțat că pleacă. Este vorba despre tehnician. Vă spun cu toată seriozitatea că este cel mai bun din regiune în acest domeniu, dar ne părăsește, pentru că vrea să-și întemeieze o familie și nu poate trăi cu 1.200 de lei. Cât vor rezista restul, este o chestiune de timp”, spune cu regret Rodica Mândruța-Stratan. Ea recunoaște că rezistă, pentru că este proiectul ei și nu vrea să renunțe, restul – sunt oameni cu suflet care își calcă în picioare nevoile și se mulțumesc să facă lucruri frumoase pentru cei care au nevoie de ei.
Notă:
Ieri, Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă care prevede acordarea gratuită a protezelor maxilo-faciale și osteoarticulare în baza poliței. Anual, în Republica Moldova aproximativ 100 de oameni sunt diagnosticați cu tumori în regiunea capului și 50 – cu tumori ale sistemului osteoarticular.
Articole relaționate:
Operațiile de reconstrucție a sânilor după mastectomie, o raritate pentru Moldova