Autor: Sorina Bujarov
Sunt și ei lucrători medicali și au și ei probleme care necesită soluții. Fiind ghidați de acest gând, acum jumătate de an lucrătorii medicali cu studii medii din Chișinău au creat o asociație a lor, iar Alina Camerzan este președintele acestei organizații. Spune că nu au reușit încă să facă multe lucruri, dar au idei și planuri. Speră că prin intermediul asociației vor reuși să scoată din umbră asistenții medicali, dar și problemele acestora, de care nimeni nu se interesează, spune ea.
Cum e să fii asistent medical în Moldova?
În opinia mea, profesia de asistent medical este cea mai nobilă din lume. Asistent medical nu poate deveni oricine, ci doar acela care într-adevăr este bun, care este gata să dăruiască o părticică din sufletul lui pacientului. De asemnea, trebuie să aibă curajul şi îndrăzneala să asiste un pacient atât în faza lui cea bună, cât şi în faza lui cea mai rea. Altfel spus, trebuie să asiste și la naşterea unui copil, dar şi la moartea unui om, să-i creeze o atmosferă şi condiţii ca el să moară ca o personalitate. Eu asociez asistentul medical cu un înger. Chiar le spun lucrătorilor noştri că asistenta medicală nu trebuie să aibă doar halatul alb, ci la fel şi sufletul. Pacientul la noi vine după îngrijire, dar şi după alinare sufletească, pentru că știm că multe maladii sunt legate de starea psihologică a pacientului. Nu în zadar se spune că cuvântul poate să trateze şi, totodată, să ucidă.
Profesia de medic este la fel de bună, însă el vine, examinează pacientul şi pleacă. Asistenta medicală însă stă lângă patul pacientului tot timpul, 24 de ore din 24. De aceea asistenta trebuie să fie bună, gingaşă şi curată la suflet.
E o profesie nobilă, însă este greu să munceşti în sistemul medical din Moldova. În primul rând este greu din cauza atitudinii pacientului faţă de lucrătorul medical. Ţin minte că cu 30 de ani în urmă, atunci când eu abia am început să muncesc ca asistent medical, pacientul ştia să spună mulţumesc pentru orice manoperă efectuată. Astăzi, el are mai multe cerinţe și crede că eşti dator să faci lucrul acesta, fără să mai mulțumească. Noi câteodată ne întrebăm de ce mai vin în instituţiile medicale dacă cred că ştiu totul.
O problemă este că societatea pune accent pe drepturile sale și doar pe obligaţiile lucrătorilor medicali, ceea nu este corect. Trebuie să existe drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi. Pe lângă aceasta, în ţară există o mulţime de instituţii medicale în care asistentele nu au condiţii, de exemplu să meargă să bea un ceai.
Sunt multe astfel de instituţii?
Sunt, mai ales în raione. Asistentele medicale nu au unde să se schimbe și nici unde să ia masa. Pe lângă aceasta, salariile sunt foarte mici.
Ce salariu are un asistent medical începător?
În funcție de instituţia medicală în care lucrează. La noi (Sf. Arhanghel Mihail) spre exemplu, domnul director are o atitudine binevoitoare faţă de asistentele medicale. Începătorii primesc şi peste 2.000 sau 3.000 de lei, pe când o asistentă superioară poate trece şi peste 4.000 de lei. De asemenea, la noi o dată la trei luni se dau premii.
Din ce surse se oferă aceste premii ?
Depinde foarte mult de conducătorul instituţiei, cum gestioneaă cheltuielile şi cât reuşeşte să economisească. Dacă îşi planifică corect chelutielile, atunci se reuşeşte. Acești bani tot se iau din bugetul oferit de Compania Națională de Asigurări în Medicină, însă din economii.
Cu ce probleme se confruntă asistentele medicale de la noi din ţară?
Pe lângă cele enumerate deja, o altă problemă ar fi lipsa locului de trai. Cândva, pe lângă înstituţiile medicale existau cămine, unde lucrătorii medicali puteau locui. Acum acestea au fost privatizate. Chiar pierdem mult asistente din această cauză. Multe vin din teritorii, dar renunță din cauza cheltuielilor pentru gazdă și aleg, în consecință, să plece peste hotare. De fapt, sunt nevoite să plece. Noi ne străduim să le învățăm, să le facem un coeficient de salariu mai mare, însă după cinci ani spun că nu mai rezistă și pleacă.
O altă problemă ar fi volumul de muncă. Acum eu acumulez dările de seamă de la asistentele medicale. Am anlizat și am văzut că o asistentă medicală în 24 de ore de muncă face până la 300 de manopere. Aici intră injecţii, intramusculare, intravenoase, perfuzii, cateterizarea vezicii urinare, recoltarea de analize. Cu toate acestea, nu avem o lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical. O astfel de lege te face să te simți apărat de către stat. Ea definitivează atribuțiile, dar și tot ce ține de îngrijirea medicală. Cu toate că există fişa postului, oricum, iese că tot în afara legii suntem. Noi nu avem nici standarte sau protocoale la fiecare profil. Pentru medic e uşor, el știe ce analize trebuie să recolteze, ce investigaţii să facă, câte zile să trateze pacientul și altele. Asistentul medical însă nu are așa ceva. Un astfel de protocol ar apăra asistentul medical. Adică ai făcut o manoperă, iar dacă cineva te întreabă de ce ai făcut-o, spui că ai urmat protocolul.
La noi s-a creat impresia că medicul este cel mai important, iar asistenţii medicali sunt lăsaţi în umbră. Chiar şi cu Legea privind exercitatrea profesiunii de medic, chiar şi prin faptul că toţii specialiştii au un expert principal la Ministerul Sănătăţii, iar noi nu avem un specialist în îngrijire.
Asistentul medical are dreptul să refuze să îndeplinească unele indicații ale medicului, dacă nu este de acord cu acestea?
Nu are acest drept. Asistentul medical trebuie să urmeze tot ceea ce prescrie medicul. Pot exista doar discuții. Eu le învăţ pe asistentele mele să fie diplomate. În străinătate posibil există acest lucru, pentru că acolo sunt doctori în îngrijiri, dar la noi nu este posibil. Iată chiar recent un medic de la noi a fost la o stagiere în Turcia şi ne-a povestit că acolo chirurgul efectuează operaţia, fiind asistat de asistentul medical. La noi asistentul medical este văzut doar ca fiind bun să transmită instrumentele medicale şi atât. Există însă medici, începători majoritatea, care țin cont de sfaturile asistentelor medicale care au un stadiu de muncă de zeci de ani.
Din moment ce medicul ia toate deciziile legate de diagnostic și de tratament, putem spune că asistentul medical este protejat de malpraxis?
Ea este protejată atunci când îndeplinește indicațiile medicului. Însă atunci când face de sinestătător anumite proceduri, fără indicația medicului, ea nu poate să fie protejată. Mai există cazuri când asistenta medicală merge la domiciliu și face unele proceduri, fără ca pacientului să-i fie indicat aceasta. În acest caz, de asemenea, nu poate fi protejată. Dacă se întâmplă ceva grav, atunci ea se face vinovată.
Atunci când ați creat asociația, ați invocat că aveți nevoie de studii superioare. Este insuficientă informația pe care o acumulează un asistent medical acum?
Da. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le ştii chiar dacă eşti doar asistent medical - comunicare, contabilitate, economie, psihologie, nursing şi altele. Chiar şi atitudinea colegilor faţă de această profesie se va schimba. Asistentele medicale trebuie să aibă studii superioare. La noi, asistentele medicale au o barieră a comunicării, de multe ori nu pot să explice sau să-şi exprime gândurile. Studiile superioară cred că le-ar da posibilitatea să crească profesional, dar şi ca personalitate. În străinătate există şi cercetători în îngrijire, doctori în ştiinţă, asistenţi medicali cu studii superioare. Nu înţeleg de ce societatea noastră nu vrea ca asistenţii medicali să facă studii superioare.
De ce credeţi că societatea nu vrea? Doar această decizie nu o ia societatea, ci autoritățile responsabile
Cu părere de rău. În ochii oamenilor noi nu suntem specialişti, ci doar niște cumincioare care nu au cuvânt şi care îndeplinesc totul fără să gândească. Dacă ar fi susținute, aceste femei ar face mai mult de atât.
Medicul tratează pacientul, dar asistenta medicală îngrijeşte de el. Este nevoie de studii în psihologie pentru a convinge pacientul să urmeze unele proceduri medicale, care uneori sunt destul de dureroase?
Au nevoie, dar asistentele noastre fac şi psihologie la Colegiul de Medicină. Au ore de psihologie, dar şi în instituţiile medicale facem conferinţe cu această tematică. Într-adevăr, pacientul trebuie pregătit psihologic pentru fiecare maladie. Doar este acordul informativ al pacientului care te obligă să-l pregătești psihologic, dar și să-l informezi despre toate procedurile medicale. Desigur ca să obțină acest acord, asistenții medicali trebuie să-l pregătească psihologic și să-i creeze un fel de confort pacientului.
Care este atitudinea pacieţilor faţă de asistenții medicali, îi privesc cu acelaşi respect ca şi pe medici?
Un om bolnav este sensibil. El este nemulţumit de starea lui, de situaţia socio-economică din ţară şi, având în vedere că în societate s-a creat impresia că lucrătorii medicali sunt cei mai corupţi, el nu mai are acelaşi respect faţă de noi. Însă nu e adevărat că toţi lucrătorii medicali sunt corupţi.
În alte cazuri pacientul este deranjat că asistentul medical nu i-a vorbit în limba în care vrea el. Spre exemplu, am avut foarte multe cazuri când pacientul s-a plâns că asistentul medical nu i-a vorbit în limba rusă. Însă lumea trebuie să știe că nu toate asistentele medicale cunosc bine limba rusă. Nu că nu ar vrea să o vorbească, dar chiar nu o cunosc. Şi de aici încep problemele. Noi înţelegem însă că pacientul este mai vulnerabil. Nu ne supărăm pe ei, știm că atunci când eşti bolnav învinueşti pe toată lumea de situația ta.
Avem și pacienți conflictuali. Alteori se întâmplă ca pacientul să vină în stare gravă, deoarece nu a urmat indicațiile medicului la domiciliu și învinuiește lucrătorii medicali că nu l-a tratat corespunzător. La noi problema din start este pusă incorect. Fiecare persoană trebuie să fie cointeresată să fie sănătoasă, asta nu e responsabilitatrea lucrătorilor medicali şi nu trebuie să învinueşti pe cineva că tu te-ai îmbolnăvit.
Aţi avut plângeri din partea pacienților deranjaţi de atitudinea asistentelor medicale?
Au fost cazuri. Pacientul s-a plâns că asistenta medicală nu i-a zâmbit şi că e mereu supărată. Pacienții trebuie să știe însă că asistenta medicală are aceleaşi probleme ca oricine. Nu poate fi robot şi să nu se gândească la nimic altceva. Poate spun un lucru nu chiar bun, însă nu toţi pacienţii merită să le zâmbeşti. Am să dau şi un exemplu. Nu demult am avut o pacientă care a a stat mai mult de o lună singură într-un salon. După ce a fost externată, salonul arăta ca după război. La noi este o problemă gravă- pacientul nu apreciază ceea ce este. Ba mai mult, se strică și chiar se fură. Cuierele și oglinzile dispar mereu din veceu. Chiar şi trandafirii, abia plantaţi, sunt furați.
Asistentele medicale au posibilitatea să meargă în străinătate pentru schimb de experienţă, sau conferinţe internaţionale?
E cam greu de realizat acest lucru. De când s-a creat Asociaţia asistenţilor medicali din municipiu, am venit cu propunerea ca să includă asistentele medicale în conferinţele şi congresele care se petrec la noi în țară. În România spre exemplu, dacă se face un congres, în prima zi are loc o sesiune pentru asistentele medicale. La noi, cu părere de rău, lucrul acesta nu se practică. Noi însă ne-am pus în plan ca în viitor să mergem la şefii de catedră și să propunem să fim şi noi invitate la astfel de congrese, pentru că asistentele noastre nu prea se duc. O problemă este că trebuie viză, plus este taxă de participare, iar la salariul nostru nu îţi permiţi să cheltui pentru așa ceva. Eu am participat totuși la câteva conferințe internaționale și pot spune că într-adevăr prind bine. Totodată, și o vizită în spitalele din străinătate te învaţă foarte multe.
Cum s-a ajuns la crearea unei asociații a asistenților medicali din Chișinău?
Ideea vine de la asistentele medicale. În municipiu sunt foarte multe probleme și este foarte greu ca să strângi o țară întreagă și să rezolvi problemele fiecăruia în parte. Există o asociație națională, însă am considerat că va fi mult mai eficient dacă am crea o asociație anume pentru Chișinău. Aici sunt foarte multe probleme.
Ce ați reușit în jumătate de an de existență?
Am înregistrat asociația. Aceasta a fost destul de complicat, am umblat pe la Ministerul de Justiție, pe la Centrul de Terminologie. Am reușit să facem ștampila asociației și sigla. De curând am reușit să convingem Direcția sănătate și Consiliul municipal să schimbăm denumirea asistentei medicale superioare în vicedirector în îngrijiri, atribuțiile rămân însă aceleași. De asemenea, acum lucrăm la un ghid pentru asistentele medicale, un ghid legat de regimul epidimiologic. La noi vin foarte multe comisii, unul controlează într-un fel, altele în alt fel. Unii se bazează pe unele acte normative, alții pe altele. Cum avem ghidul de supraveghere și controlul a infecțiilor nozocomiale, așa o să avem și o carte în care să fie standartizată sau inclusă toată documentația asistentelor medicale. Vor fi standartizate sălile de tratatment, de pansamentul și de operații. Deja fiecare asistent medical să știe exact care sunt cerințele tutuor instituțiilor de control. Înafară de aceasta, mai lucrăm asupra unui sistem informațional în serviciul farmaceutic. Astfel de serviciu există în spitalele republicane, dar noi vrem ca să fie implementat și în spitalele municipale. Să nu mai fie nevoie de documentație scrisă și de rețete medicale pe hârtie, dar va fi creat un sistem de unde se vor informa atât asistentele medicale, dar și farmaciștii. La moment, noi lucrăm cu specialiștii care îl standartizează la cerințele noastre.
Vă mulțumesc pentru interviu.