Viitorii medici evită specialitățile „periculoase“

Autor: Irina Papuc

Tot mai puțini studenți la medicină aleg să se specializeze în domenii medicale mai puțin atractive, cum ar fi ftiziopulmonologia, psihiatria sau morfopatologia. Pentru aceste specialități au optat mult mai puțini dintre rezidenții care și-au finalizat studiile în acest an și urmează să fie angajați în sistemul medical, decât numărul planificat de autorități.

Potrivit Ministerului Sănătății, în 2013 au terminat studiile postuniversitare de rezidențiat peste 500 de tineri. Datele Ministerului arată că neonatologia a fost aleasă de patru rezidenți, morfopatologia – de cinci, ftiziopulmonologia o vor practica opt, iar pediatria – 13 dintre ei. Asta în timp ce în Planul de înmatriculare la rezidențiat, întocmit de responsabilii de la Minister, numărul de locuri prevăzut este aproape dublu față de cele ocupate la aceste specializări.

În schimb, cea mai solicitată a fost stomatologia, unde numărul de rezidenți se ridică la peste 120. Farmaceutica au ales-o 73 de tineri, iar 52 s-au specializat în medicina de familie, pe când numărul de locuri în acest din urmă caz era de 69.

Comisia de repartizare și plasare în câmpul muncii, formată din 12 membri, va decide în luna iunie în ce localități și instituții medicale urmează să fie repartizați aceștia.

Între timp, lipsa cea mai mare de medici este atestată exact în domeniile de care tinerii rezidenți le evită. Potrivit unor estimări recente ale Ministerului Sănătății, în prezent în Moldova mai sunt necesari 330 medici de familie, 156 medici la Urgență, 47 neonatologi și 16 psihiatri.

Rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu“, Ion Ababii, spune că viitorii medici și-au ales specialitatea atunci când au fost admiși la facultate, iar ulterior au trecut printr-un concurs pentru a ocupa locurile stabilite de Ministerul Sănătății. „Ministerul a ales numărul de locuri pentru diferite specialități. În plus, cifra înmatriculărilor și a celor care au finisat studiile diferă mult“, susține rectorul. Totodată, el recunoaște că, într-adevăr, studenții se feresc cel mai mult de domenii precum ftiziopulomonologia sau morfopatologia, pentru că le consideră riscante sau nu mai doresc să lucreze cu cadavrele. Potrivit lui Ion Ababii, acum câțiva ani cea mai prestigioasă specialitate era chirurgia, acum însă în topul preferințelor studenților este stomatologia, iar în străinătate cel mai solicitat domeniu este medicina internă. 

Statisticile Ministerului Sănătății din 2010 arată că doar o treime din medicii instruiți în perioada 2003-2009, adică numai 1.275 doctori, mai lucrau în sectorul public de sănătate, dintre aceștia 807 au rămas în Municipiul Chișinău, 54 la Bălți și doar 414 în instituții medico-sanitare raionale. Ceilalți au preferat sectorul privat, s-au reprofilat sau au părăsit țara.

Citiți la aceeași temă: