Autor: Irina Papuc
O moldoveancă, fost lector, și-a făcut dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce a pierdut sarcina pe fond de stres. Ea a rămas gravidă cu gemeni în urma unei proceduri de inseminări artificiale, dar doctorii au furnizat această informație șefului ei. În scurt timp toți angajații și studenții ei au aflat că ea a recurs la această metodă. Soțul a fost nevoit să-și schimbe locul de muncă, iar ea a pierdut sarcina.
Liliana R. a rămas însărcinată în 2003. Ea și soțul ei au decis să recurgă la inseminare artificială, iar procedura a fost efectuată la Centrul pentru reproducere și genetică umană din cadrul Institutului Mamei și Copilului. Pe atunci, femeia activa în calitate de lector la Academia de Poliţie.
Din cauza sarcinii, femeia era nevoită să lipsească frecvent de la serviciu. În consecință, angajatorul a solicitat de la clinica unde aceasta primea tratament, informaţia despre motivele concediului său medical.
Potrivit avocatului de la Juriștii pentru drepturile omului din Moldova, Vitalie Iordache, clinica unde a avut loc inseminarea a refuzat să ofere angajatorului detaliile solicitate. Totuși, acesta a primit un răspuns de la Asociația Medical-Teritorială Centru, unde era înregistrată femeia. Medicii de aici au remis un răspuns în care au indicat faptul că Liliana „este însărcinată ca urmare a unei inseminări artificiale” și că are hepatita B.
Reclamanta s-a plâns despre faptul că în scurt timp lectorii și chiar studenții au aflat aceste detalii. Soțul, angajat la aceeași instituție, a fost nevoit să-și schimbe locul de muncă, iar ea a pierdut sarcina din cauza stresului.
La începutul anului 2004 reclamanta a acționat în judecată Academia de Poliţie, Ministerul Afacerilor Interne și instituția medicală care a dezvăluit datele medicale ale acesteia și a solicitat despăgubiri morale, precum și materiale.
█ Doctorii cu experiență comit greșeli medicale la fel de des ca și cei tineri
Prima instanță, judecătoria Centru a respins cererea, motivând că divulgarea informaţiei a fost legală, deoarece angajatorul reclamantei a pornit o investigaţie pe cazul dat. Reclamanta a depus apel şi a argumentat că potrivit art. 12 al Legii cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială, toată informaţia legată de sănătatea reproductivă a pacienţilor este confidenţială.
În 2006, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea primei instanţe şi a admis acţiunea reclamantei. Astfel, AMT Centru, Academia de Poliţie şi Ministerul Afacerilor Interne au fost obligate să achite prejudiciu moral în mărime de 20,000 lei, 15,000 lei şi respectiv 7,000 lei. Prejudiciul material a fost refuzat ca nefondat. Şi reclamanta şi pârâţii au depus recurs.
În 2007 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul depus de instituția medicală, dar a respins acţiunea reclamantei. Instanţa a reţinut că clinica era în drept să divulge informaţia despre starea sănătăţii a reclamantei, motivând că angajatorul trebuia să stabilească dacă concediul medical al reclamantei era justificat.
În faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reclamanta s-a plâns de violarea articolului 8 CEDO, deoarece statul nu i-a asigurat dreptul la respectarea vieţii private. Reclamanta s-a mai plâns de violarea articolului 6 CEDO, invocând că procedurile naţionale au fost inechitabile, deoarece decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost una arbitrară şi pentru că instanţele nu i-au acordat compensaţii pecuniare.
Curtea a constatat în unanimitate violarea articolului 8 CEDO și a stabilit că dezvăluirea informației de către angajator a reclamantului a unor detalii senzitive cum este sarcina acesteia, starea sănătății și tratamentul primit constituie o ingerință în dreptul la respectul vieții private.
Curtea a notat că, de fapt, toate prevederile legislației naționale și internaționale interzic expres dezvăluirea informației respective, chiar sub riscul răspunderii penale.
Moldoveanca a solicitat 10.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.440 - cu titlu de costuri și cheltuieli. Curtea a decis acordarea sumei de 4,500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,440, pentru costuri și cheltuieli. Decizia Curții a fost pronunțată ieri.
█ Articole relaționate: