Autor: Irina Papuc

S-au pomenit cu accesul la clădire blocat. Este vorba despre medicii ftiziopneumologi și bolnavii de tuberculoză din raionul Rezina, cărora li s-a interzis să mai treacă prin intrarea principală a clădirii Centrului Medicilor de Familie, unde bolnavii vin zilnic să-și ia medicația. Motivul ar fi că aceștia îi pot îmbolnăvi pe restul pacienților care vin la doctorul de familie.

Medicii de la centrul comunitar pentru bolnavii de tuberculoză, care se află la etajul patru al clădirii în care se află și CMF Rezina, trebuie până la 1 iulie obligatoriu să identifice o altă intrare pentru pacienții cu TB care vin aici în fiecare zi să-și ia medicamentele. Așa prevede o prescripție emisă de Centrul Național de Sănătate Publică.

Directoarea Centrului Medicilor de Familie, care este amplasat la etajele doi și trei ale clădirii, s-a arătat deranjată de faptul că bolnavii trec pe aici zilnic și astfel i-ar putea infecta pe restul care vin cu alte probleme de sănătate.

„Ne-au închis ușa cu un lacăt, astfel că într-o zi am pierdut trei bolnavi. Au văzut că lacătul e pus pe ușă și s-au întors înapoi. A trebuit să-i căutăm și să-i aducem din nou la noi”, spune Nina Postu, medic ftiziopneumolog din cadrul centrului. Medicul este indignat de faptul că anume doctorii, cei care ar trebui să știe ce înseamnă tuberculoza, cum se transmite și care sunt recomandările internaționale în privința controlului infecțiilor, admit astfel de gafe.

Bolnavii vor fi stigmatizați

„Eu au obținut recent 4 milioane de lei din  proiecte investiționale de la CNAM, au făcut reparație la primele etaje și cred că sunt deranjați de faptul că avem o intrare comună. E rușinos faptul că medicii decid să izoleze bolnavii de tuberculoză de alții. Doar acești bolnavi trebuie depistați în primul rând de medicii de familie și de unde știi că cel care stă la ușa ta nu este infectat? Este o absurditate, mai ales că acești bolnavi nu prezintă pericol de infectare, pentru că urmează tratament”, explică indignată Nina Postu. Pe lângă faptul că s-a produs o eroare de percepție, crede ea, bolnavii de TB vor fi stigmatizați.

„Toată lumea va ști că cei care trec prin intrarea din spate sunt bolnavi de tuberculoză. Noi încercăm din răsputeri să-i convingem să nu renunțe la tratament, iar această decizie va fi o mare lovitură. Și s-a vorbit atât despre non-discriminare, au fost desfășurate tot felul de seminare, iar acum se pare că totul a fost în zadar”, mai crede medicul.

  Despre tuberculoză altfel. Povestea unei tinere care a reușit să omoare boala și nu invers

După ce acest subiect a fost pus în discuție la Consiliul Raional, ușa către centru a fost descuiată, numai că directoarea Centrului Medicilor de Familie ar fi scris o plângere la Ministerul Sănătății, care la rândul său, a trimis în scurt timp câțiva specialiști la fața locului ca să examineze situația. Aceștia au dat verdictul – există pericol epidemiologic, iar pentru restul bolnavilor și cei de TB trebuie făcute intrări separate.

Dacă intrarea principală va fi inaccesibilă pentru bolnavii de tuberculoză, atunci aceștia au două posibilități – să treacă prin scara Comisariatului militar, fie să urce la etajul doi prin subsol.

„Am rugat să ni se explice de ce a fost luată o asemenea decizie, având în vedere că se face referire la un articol care nu are nicio legătură cu bolnavii de tuberculoză. Am examinat și am constatat că articolul la care s-a referit specialistul de la Centrul Național de Sănătate Publică se referea de fapt la spitalele poliprofilate, care trebuie să aibă intrare separată de policlinică, or aici e cu totul altă situație”, mai spune Postu.

Deciziile le-a luat directorul

Am încercat să aflăm de la specialistul în epidemiologie care a fost la centrul comunitar din Rezina de unde rezidă riscul de infecție.

„Eu doar am făcut constatările. Deciziile au fost luate de directorul nostru”, ne-a răspuns scurt medicul epidemiolog, Vladimir Dumitriu. A refuzat să ne dea mai multe detalii, dar ne-a spus că a dispus amenajarea altei intrări „reieșind din cele identificate la fața locului”.

Nici directorul CNSP, proaspăt investit în funcție, nu a fost mai explicit.

„Specialiștii au fost la fața locului și au depistat care sunt problemele. A fost emisă și o prescripție cărora le-a fost expediată și asta e tot. Lasă să conteste decizia”, ne-a spus Mihail Pâslă. Unde s-o conteste însă a răspuns foarte nesigur. „Undeva. La Ministerul Sănătății”, ne-a răspuns el.

De la minister, se pare, soluțiile ar putea să se lase așteptate. Experții care însă lucrează de zeci de ani în domeniul controlului tuberculozei nu văd nimic logic în această decizie, decât o posibilă influență politică.

█  Primii cinci moldoveni, trimiși de instanța de judecată la tratament forțat în spitalele de tuberculoză 

„Nu există nicăieri în lume așa ceva, iar Organizația Mondială a Sănătății nu are ghiduri sau recomandări cu așa conținut. Și apoi, întrebarea vine de ce nu se iau astfel de măsuri într-o singură localitate și nu este o măsură pe toată țara, dacă tot despre control epidemiologic este vorba. Se pare că e un joc politic”, explică Valeriu Crudu, expert la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate și șef al Laboratorului Microbiologia și morfologia tuberculozei din cadrul Institutul de Ftiziopneumologie. Medicii mai spun că oamenii ar trebui să nu se teamă de acești bolnavi pentru că chiar și după zece zile de tratament bolnavul nu mai este contagios. „Este mai periculos bolnavul despre care nu știi că are tuberculoză, pentru că el nu se tratează și poate tuși chiar la ușa medicului. În acest caz, ar fi relevante măsuri de protecție, precum măștile sau instalarea unor lămpi bactericide”, mai spune Crudu.

„Acestea-s mofturi”

Șefa CMF Rezina, Silvia Popov, crede cu totul altceva. Ea spune că sănătatea mamelor și copiilor este pusă în pericol, iar medicii de la centrul comunitar de tuberculoză ar avea „mofturi”.

„Este la 20 de metri altă intrare, exact ca cea principală, nu văd rostul acestor mofturi. Bolnavii de tuberculoză n-au fost în grija medicilor de familie, dacă întâlnesc doi în an”, ne-a răspuns ea. Ea a găsit și un răspuns în privința riscului de transmitere a bolii.

„Draga mea să știți că debacilarea (faza în care, datorită tratamentului, bolnavii nu mai devin sursă de infecție) se face după patru și chiar șase luni de tratament”, a punctat ea, ținând să precizeze că e medic și cunoaște mai bine aceste detalii.

De fapt, depistarea bolnavilor de tuberculoză ține de medicina de familie, iar unul din indicatorii de performanță este anume depistarea acestor bolnavi. În centrul comunitar din această localitate au fost înregistrate anul trecut peste 5.500 de vizite, iar rata abandonului este zero.

 

  Articole relaționate:

Bolnavii de tuberculoză din Moldova primesc pachete sociale care diferă la preţ chiar şi de trei ori. Medicii le împart după cum îi duce capul, din motiv că nu există criterii clare 

Într-un singur an 20 de specialiști în ftizio-pneumologie au plecat din sistem. În timp ce tuberculoza devine mai imună la medicamente, tot mai puțini doctori sunt gata să lupte cu ea