Autor: Irina Papuc
Dacă la Chișinău autoritățile se pot lăuda că se fac reforme și că lucrurile în medicină capătă și ele, de rând cu direcția strategică a Moldovei, o tentă de dezvoltare europeană, atunci în sate lucrurile parcă au împietrit - medicii de familie lipsesc deja de decenii, iar munca lor, în cel mai bun caz, este preluată de asistente medicale. În unele localități, doctorii au plecat la muncă peste hotare, iar oamenii de aici au rămas prizonieri ai sărăciei și a drumurilor extrem de proaste. Atunci când au nevoie urgent de doctor, iar Urgența întârzie, plătesc o mașină sau o căruță, care să-i ducă măcar până la șosea.
Satul Isăicani din raionul Nisporeni se află departe de drumul principal. Ca să ajungi aici, ai două posibilități – să parcurgi câțiva kilometri pe un drum improvizat sau pe altul care are doar pietriș, dar care este ciuruit de conglomerate de gropi. Aici locuiesc 800 de oameni, iar deja de 14 ani funcția de doctor în sat este ocupată de o asistentă medicală. Pentru o asistentă este prea mult, iar pentru două deja ar reveni puțini oameni, de aceea de câte ori s-a cerut încă un lucrător medical, solicitarea a fost respinsă.
De 14 ani în grija unui asistent medical
„Reiese că am 300 de oameni în plus, dar deja m-am obișnuit, nu mai simt necesitatea unui doctor”, spune Parascovia Ungureanu, asistenta medicală din sat. Femeia spune că reușește să facă față situației, iar pentru asta în geanta ei are medicamentele de primă necesitate – pentru șoc anafilactic, hemoragii, luxații. Ca să reușească pe la toată lumea, femeia spune că se întâmplă des să colinde străzile satului și sâmbăta și duminica.
„E greu să lucrezi cu oamenii de la sat. Mulți sunt săraci și nu au bani pentru medicamente. Cel mai des mă cheamă acasă cei care au hipertensiune arterială. Mulți nu iau pastile, pentru că n-au pe ce să le cumpere, chiar dacă sunt parțial compensate. Azi am mers și i-am dat o pastilă, iar peste două zile mă cheamă iar cu aceeași problemă”, povestește femeia. Complicat este și cu cei care consumă alcool. Altceva nu au ce face - de lucru este puțin, iar magazine în localitate s-au deschis cu duiumul.
Oficiul de Sănătate din sat este amenajat modest. Aici nu este încălzire, de aceea este construită o plită și o sobă. Alături este așezată o plită electrică veche. Asistenta explică. „Aici fierbem apa pentru spălături în cazuri de intoxicații”. În acest an se fac reparații, astfel încât să existe și o sală de așteptare pentru bolnavi.
Parascovia Ungureanu, care este numită de către oamenii din sat „Urgența”, este remunerată pentru munca ei cu puțin peste 2.500 de lei, iar la oameni acasă merge pe jos. În sat nu a existat niciodată o mașină. Și nici nu va fi.
„Mașină se dă pentru satele unde numărul populației ajunge la 1.500 de oameni. Merg pe zi câte cinci kilometri. Cel mai greu e iarna, dar mă descurc și așa. Deja de 14 ani muncesc în astfel de condiții”, spune resemnată femeia.
Căruța costă 50 de lei
În satul Băcșeni de mai mulți ani nu este medic. Vine unul din localitatea vecină de două ori pe săptămână – marți pentru copii, iar vineri – pentru adulți. Oamenii din sat spun că cel care a muncit în ultimii ani a decedat, iar altul să-i ia locul nu a mai venit.
Sătenii spun că aici se duce o adevărată luptă, atunci când este nevoie de asistență medicală.
„Plătim o mașină cu 150 de lei să ne ducă până la Nisporeni. Dacă nu avem bani, împrumutăm. Uneori, plătim și câte o căruță. Dăm 50 de lei ca să ne ducă până la șosea, în satul de alături și de acolo găsim mai ușor transport”, spune Zina Bacioskaia, o femeie din sat. Ea povestește că se întâmplă ca Serviciul de Urgență să ajungă în sat timp de oră și chiar două, iar uneori pur și simplu mașini libere nu mai sunt.
Maria Boboc suferă de hipertensiune arterială. Femeia spune că se străduie să-și ia pastilele la timp, astfel ca să nu ajungă pe mâna doctorilor. Recunoaște că a fost și ea nevoită să apeleze la o mașină de ocazie, atunci când se simțea rău, iar Salvarea se lăsa așteptată.
„Costă 150 de lei. Dacă n-avem, împrumutăm. Iar la spital dacă ai poliță se uită la tine, dacă nu –trebuie să ai buzunarul gros”.
1.500 de oameni în grija unei asistente medicale
În satul Valea Trestieni din același raion sunt 1.500 de oameni și niciun doctor. Viața lor e în mâna unei asistente medicale de numai 24 de ani, care a decis să se întoarcă în satul de baștină. Am găsit-o duminică după amiază la o chemare de urgență. Afară sunt 30 de grade cu plus, iar ea a venit într-un suflet pe jos. O femeie a avut o criză pe fond de stres. Tatiana muncește în sat deja de doi ani, iar oamenii spun că este cu „inimă tare”. Oamenii o iubesc și se miră că rezistă atâta.
„Alții au fugit din sat. Au fugit de greutăți. Am avut un doctor bun, dar a plecat. Muncește acum în Israel și face bani. Taniușa e tănără da e harnică și rezistentă foc. Are inimă mare”, o laudă Valeriu Popescu, un om din sat.
Deși, conform numărului de oameni din Valea Trestieni, ar trebui să revină trei asistente în loc de una, pe Tatiana nu o ajută nimeni. Ea colindă satul dintr-un capăt în altul fără mașină. Ca să ajungă la persoana care i-a solicitat ajutorul îi ia și 30 de minute.
„Cel mai des sunt solicitată pentru alergii provocate de înțepături de insecte și complicații legate de hipertensiunea arterială. Când nu sunt sigură, sun medicul care vine de două ori în săptămână în sat. Dacă sunt cazuri grave, acord primul ajutor și chem Urgența”, spune Tatiana.
Ea spune că a absolvit Colegiul de Medicină din orașul Ungheni și s-a angajat inițial la Chișinău.
„Primeam un salariu de 800 de lei, dar numai gazda mă costa mai mult. Ieșeam în pierdere și am decis să vin acasă”, povestește asistenta. Salariul ei, deja o chestie bine știută, este puțin peste 2.000 de lei. Reușește să adune această sumă pentru că muncește pe o funcție și jumătate. Greu de crezut, însă Tatiana afirmă că banii îi ajung pentru necesitățile de bază. Ceea ce o deranjează însă este altceva și, cert este, peste câțiva ani nu se mai vede în sat.
„E bine în sat, dar nu cred că o să rămân. Aici nu te dezvolți deloc, rămâi pe loc. Și apoi viața e monotonă. Aș vrea să lucrez ca asistent medical, dar în altă țară”, se confesează Tatiana. Și nici măcar nu știe dacă un salariu de peste 10.000 de lei și o mașină de serviciu ar motiva-o să rămână acasă.
„Sunt tânără, fără familie. Aș vrea altfel de viață”.
Boala cronică a sistemului – lipsa de doctori
Statisticile arată că în sistemul de sănătate nu se ajung aproximativ 2.000 de doctori, iar în sate ar mai fi nevoie de încă 240 de medici de familie. Cea mai gravă situație este în regiunea de sud, în raioanele Cantemir, Leova, Cimișlia și Căușeni, unde unui doctor îi revin câte 2.500 de oameni. În zonele de centru și nord există, de asemenea, un deficit de medici, iar coeficientul de acoperire se ridică doar până la 4,3 și, respectiv, la 5,2 pentru 10 mii de oameni. În Capitală, însă, există un surplus de cadre medicale. Aici nivelul este peste norma recomandată de Uniunea Europeană.
█ Articole relaționate: