Autor: Sorina David
Centrele de Sănătate Publică din țară sunt lăsate la voia întâmplării. Pe lângă faptul că în aceste instituții medicale lipsesc mulți dintre specialiștii necesari sistemului de sănătate public, starea clădirilor și dotarea tehnică lasă și ele de dorit. De vină sunt puținii bani oferiți de către Ministerul Sănătății, în gestiunea căruia se află Centrele, dar și autorităților publice locale, care nu alocă niciun leu măcar pentru întreținere. Așa arată datele unui studiu al Sindicatului „Sănătate”.
Managerii Centrelor de Sănătate Publică afirmă că nu au primit niciodată vreun suport financiar din partea Consiliului Raional, iar după câteva încercări nereușite, au renunțat să mai ceară. Problema este, spun experții în sănătate, că Legea cu privire la ocrotirea sănătății este permisivă din acest punct de vedere.
De exemplu, Centrul de Sănătate Publică din raionul Ceadîr-Lunga nu a mai fost reparat capital de aproape două decenii, iar utilajul de laborator nu a mai fost renovat din 1960. Nu că nu ar fi necesar, spune managerul centrului, dar nu își permit decât să-l întrețină pe cel existent.
„Nu am primit niciodată bani de la autoritățile publice locale, pentru că noi suntem finanțați de către stat, iar ei motivează că abia de întrețin instituțiile la care sunt fondatori, nu tocmai pe noi”, susține Ion Hasta, managerul Centrului de Sănătate Publică din Ceadîr-Lunga.
Hasta susține că a încercat de câteva ori să solicite ajutor din partea autorităților, însă acestea au spus că nu au bani pentru a le satisface cererile.
„Am solicitat de câteva ori bani, deoarece avem nevoi pe care nu le putem acoperi cu banii de la stat. Nu am primit nimic. Ne alocă bani doar pentru programele de profilaxie de care noi suntem responsabili și cele ce țin de sănătatea preventivă”, afirmă Hasta.
Anul trecut, spre exemplu, Centrul de Sănătate Publică din Ceadîr-Lunga a primit de la Ministerul Sănătății aproximativ 80 de mii de lei pentru reparație. Banii au ajuns doar pentru schimbarea acoperișului. Pentru a acoperi toate necesitățile centrului, procurarea de utilaje noi de laborator și reparație capitală a sediului ar fi nevoie de un milion de lei.
„Cred că nu este o sumă atît de mare, mai ales că este o investiție pe mai mulți ani. Dacă ar contribui și Consiliul Raional, dar și statul, cred că am reuși să adunăm această sumă și să facem un lucru frumos”, a mai adăugat Ion Hasta.
În raionul Basarabeasca aceeași situație. „Nu am primit niciun ban și nici nu cerem, pentru că deja știm răspunsul- nu au bani. Noi înțelegem că ei nu sunt obligați, dar atâta timp cât susțin centrele medicilor de familie, spitalul raional, cred că ar fi omenește să ne susțină și pe noi”, afirmă Ștefan Surdu, managerul Centrului de Sănătate Publică din Basarabeasca.
Ultima dată Centrul a fost reparat cosmetic în 2006, iar utilajul este exploatat de peste jumătate de veac. Abia anul trecut Ministerul Sănătății a oferit în jur de 100 de mii de lei pentru repararea acoperișului, sistemului de canalizare și pentru înlocuirea geamurilor.
„Pentru a efectua toate lucrările de reparație este nevoie de 600 de mii de lei. Nu avem de unde să luăm acești bani, așa că încercăm totuși să reparăm treptat din banii care ni se oferă”, a mai adăugat Surdu.
Managerul își amintește că s-a întâmplat o singură dată ca autoritățile locale să ajute Centrele de Sănătate Publică.
„Nu țin minte exact unde, dar știu că Consiliul Raional a oferit Centrului de sănătate publică o mașină. Ar fi bine să avem și noi o astfel de susținere”, a adăugat Surdu.
Deși autoritățile locale consideră că nu sunt obligate să susțină material Centrele de Sănătate Publică, deoarece acestea sunt finanțate de către stat, experții de altă părere.
„Nu există lege în care să fie precizat că Consiliul Raional nu poate susține material Centrele de Sănătate Publică. Conform Legii ocrotirii sănătății, autoritățile publice locale sunt obligate să asigure buna funcționare a instituțiilor medicale, iar Centrele de Sănătate Publică intră în categoria instituțiilor medicale. Cum poți altfel să asiguri buna funcționare dacă nu prin alocarea unor bani pentru a satisface unele necesități?”, se întreabă Mihail Dudca, vicedirector al Sindicatului „Sănătatea”.
█ Metodă nouă de depistare a cancerului de col uterin în Republica Moldova
„Doar Centrul raional de Sănătate Publică deservește populația din raion, dar nu oameni străini. Trebuie să îți bați capul ca aceste instituții să-ți deservească populația calitativ, nu doar să spui că doar Ministerul este obligat să facă acest lucru”, a mai adăugat Dudca.
Expertul în sănătate Ghenadie Țurcanu susține însă că APL-urile nu sunt obligate să finanțeze Centrele de Sănătate Publică, însă pot susține material, dacă doresc, aceste instituții.
„Există o Hotărâre de Guvern conform căreia autoritățile publice locale pot susține cu bunuri materiale Centrele de sănătate Publică. Aceste bunuri sunt oferite sub formă de mijloace fixe, precum mașină, utilaj de laborator sau alte lucruri. Nu pot fi transmiși direct bani, deoarece pot apărea probleme cu Curtea de Conturi. Pot fi oferite însă lucruri, ce argumentează cheltuielile”, a declarat expertul.
Deși există această posibilitate, expertul consideră că autoritățile publice locale nu ar trebui să se grăbească cu investițiile în Centrele de Sănătate Publică, deoarece nu este rentabil.
„Nu e rentabil să procuri utilaj performant, deoarece el necesită cheltuieli mari pentru întreținere și se utilizează foarte puțin, deoarece în centrele raionale de sănătate publică se efectuează foarte puține analize. Mai mult de atât, Ministerul Sănătății a inițiat reorganizarea centrelor de sănătate publică, astfel încât acestea vor fi nivelate în centre regionale, unde vor fi laboratoare de performanță și centre raionale unde va activa doar specialistul în medicină preventivă, fără laborator. În profilaxia clădirilor însă se merită, deoarece acestea oricum vor exista”, explică Țurcanu.
Amintim că în Republica Moldova în prezent există 36 de Centre de Sănătate Publică, 26 dintre care vor rămâne fără laboratoare performante, după ce Ministerul Sănătății va reorganiza sistemul de sănătate preventivă din Moldova. Acestea însă vor continua să activeze.
█ Articole relaționate: