Autor: Irina Papuc
Până în luna noiembrie Ministerul Sănătății trebuie să pregătească o strategie de dezvoltare a resurselor umane. Un nou termen și noi cerințe se așteaptă de la autoritate, după ce acum patru ani instituția a cheltuit peste 30 de mii de dolari ca să pregătească documentul de politici. Acesta s-a dovedit a fi inutil. Între timp, studiile efectuate arată că instituțiile de învățământ pregătesc mai mulți specialiști în medicină, iar statul irosește banii pentru instruirea lor, pentru că aceștia nu se mai angajează în sistem.
După ce Curtea de Conturi a publicat raportul auditului referitor la proiectul „Servicii de sănătate și asistență socială”, Ministerul Sănătății a elaborat o serie de recomandări pentru redresarea situației. Pe lângă alte măsuri care urmează să fie luate, autoritatea s-a angajat ca până în luna noiembrie să elaboreze o strategie de dezvoltare a resurselor umane. Aceasta ar însemna că responsabilii din direcția resurse umane din minister mai au la dispoziție cinci luni până la data limită impusă.
Alexandru Holostenco, actualul șef al direcției resurse umane din cadrul Ministerului Sănătății, ne-a spus doar că se va ține cont de recomandările Curții de Conturi, iar strategia va fi pregătită după consultațiile cu mai mulți experți și cu donatorii internaționali. Dar numai atât.
„Nu mai este relevant”
Cum trebuie să arate strategia și ce trebuie să conțină ca să abordeze probleme existente în sistem la fel nu am putut afla de la responsabilii și experții în dezvoltarea politicilor în resurse umane. Aceștia s-au ferit să discute cu noi. De exemplu, Andrei Romancenco, fost șef al direcției resurse umane din cadrul Ministerului Sănătății a motivat că nu ar fi corect dacă ne-ar da o astfel de declarație și că nici nu mai este relevant să vorbească despre dezvoltarea resurselor umane în sănătate, pentru că timp de un an, de când a plecat de la minister, s-au schimbat multe.
De fapt, Andrei Romancenco este unul dintre cei care a lucrat la fosta Strategie a resurselor umane care a fost propusă spre dezbateri publice în anul 2011. Strategia prevedea politici pentru o perioadă de patru ani, adică până la anul viitor. Pasul următor era ca Guvernul să o adopte, dar documentul așa și nu a mai văzut lumina tiparelor, iar în locul lui a fost aprobată o strategie-cadru printr-un ordin al ministrului.
Problema este că pentru strategia la care s-a renunțat s-a făcut o investiție de aproximativ 36 de mii de dolari. Cel puțin atât a acordat Banca Mondială în acest scop.
În lipsa strategiei, studiile efectuate în premieră în Moldova au arătat că autoritățile cheltuie sume tot mai mari de bani și pregătesc un număr mai mare de viitori doctori, aceștia însă trec pe lângă sistem – unul din trei rămâne să lucreze în calitate de doctor. Totuși, pregătirea unui medic de familie costă statul 300 de mii de lei, pe când instruirea unui chirurg costă peste 400 de mii de lei. Paradoxal este că autoritățile investesc, dar se confruntă cu o lipsă de doctori și asistenți medicali, numărul lor fiind tot mai mic pe an ce trece.
Cei care resimt cel mai mult politicile proaste în domeniul dezvoltării politicilor de resurse umane nu sunt numai pacienții, dar și managerii de spitale. Am cerut opinia directorilor din instituțiile cu rata cea mai mică de acoperire cu doctori. Într-un spital nu au mai venit să muncească tinerii specialiști din anul 2001, iar în altul nu se ajung zece medici.
Unde dispar cele câteva sute de doctori
„Consider că trebuie schimbate politicile la nivelul autorităților publice locale, dar și politicile statului în domeniu. Doctorilor trebuie să li se acorde locuințe și chiar să le fie achitate o parte din serviciile comunale”, este de părere Ivan Secov, managerul spitalului din Basarabeasca. „Noi pregătim anual câteva sute de specialiști, dar unde dispar ei ?De ce nu vin în sistem? Înseamnă că există o problemă. Ei trebuie să fie obligați să muncească în localitățile unde nu se ajung doctori, dacă tot au învățat din banii statului”, crede directorul. În spitalul în care activează Secov din anul 2001 n-a mai venit să se angajeze niciun specialist tânăr.
La spitalul din Taraclia nu se ajung zece doctori, printre care chirurgi și anesteziologi. Directorul de aici vede toată problema în salarii.
„Munca unui doctor nu este dintre cele unde să te poți odihni. Pot apărea urgențe și de sărbători și duminicile și la miezul nopții. Vă dați seama că nu este deloc ușor. Salariile trebuie să fie mai mari, de cel puțin 10.000 de lei. Nu cerem 1.000 sau 2.000 de euro, așa cum ne-am dori, dar măcar atât. Consiliul raional a amenajat un apartament cu trei odăi. Este curat, dar încă nimeni n-a venit. O locuință e bine, dar dacă n-ai cu ce să-ți întreții familia, te duci și muncești în alte domenii mai rentabile”, spune Valeriu Jelev, medicul șef de la spitalul din Taraclia.
Datele Ministerului Sănătății arată că în sistemul de sănătate au activat în 2013 peste 10.300 de doctori, iar cifra este în scădere constantă de mai mulți ani consecutiv. Interesant este și faptul că în sistem nu lipsesc doar doctori, ci și cei care ar trebui să elaboreze politici. De exemplu, Ministerul Sănătății a publicat recent un anunț unde informează că se caută un șef și un consultant superior pentru Direcția managementul personalului medical, adică lipsesc oamenii care ar trebui să pună de fapt pe roate strategia.
În același timp, Biroul OMS Moldova a anunțat în repetate rânduri că va oferi asistență tehnică Ministerului Sănătății în elaborarea documentului.
Deficiențe majore la evaluarea resurselor umane
Un raport al Curții de Conturi a scos la iveală faptul că Ministerul Sănătății a cheltuit aproximativ 36 de mii de dolari pentru o strategie de dezvoltare a resurselor umane, iar până la urmă nu s-a mai ținut cont de ea.
Atunci, Adriana Galan, consultant internațional, angajat de Banca Mondială să facă o expertiză a strategiei pregătită de experții moldoveni, a scos la iveală toate punctele slabe ale documentului, care în forma sa de atunci, nu putea fi aprobată.
Ea menționa în raportul său că„există o serie de limitari în ceea ce priveste disponibilitatea și calitatea datelor”, iar din cauza aceasta s-ar fi utilizat „niște indicatori de proximitate”. De fapt, releva ea cu referire la un raport din 2007, în Republica Moldova sunt deficiențe majore în validarea și acuratețea datelor referitoare la minitorizarea și evaluarea resurselor umane.
„Deși emigrația populației cu educație înaltă din Republica Moldova este bine cunoscută și susținută cu date de la Biroul Național de Statistică, nu există până în prezent vreun studiu asupra migrației forței de muncă din sănătate. Din cauza faptului că nu există o organizație care să reprezinte un partener echivalent al Colegiilor/Camerelor Medicilor și al Asistentelor din alte țări UE, nu este posibil un schimb de informații referitor la numărul medicilor, asistenților moldoveni care au cerut certificarea în țările de destinație”, se mai menționează în raportul consultantului.
„Sustenabilitatea financiară a strategiei propuse nu a putut fi estimată din cauza datelor referitoare la costul diverselor intervenții și a predicțiilor bugetului sănătății în următorii cinci ani. Angajamentul politic în sprijinul pentru implementarea Strategiei reprezintă principalele elemnete de succes”, a mai punctat experta în analiza sa.
█ Citește la aceeași temă: