Autor: Irina Papuc
Obezi, iubitori de alcool, țigări, sare și mâncare prăjită în grăsime animală. Prea puțin amatori de sport, cu glicemia ridicată, tensiunea arterială la fel, cu atacuri de cord și risc enorm de mare pentru un atac cerebral. Acesta este portretul unui moldovean și a unei întregi societăți care este secerată de boli cardiovasculare, cancer, diabet și alte maladii grave, generate toate de modul haotic de a avea grijă de ceea ce mâncăm.
Datele primului studiu efectuat în Republica Moldova care a scos în evidență obișnuințele moldovenilor în materie de alimentație, mișcare, stil de viață arată un tablou decepționant. O pătrime din populația adultă fumează – peste 43 la sută dintre bărbați și aproape 6 la sută dintre actualele și viitoarele mămici. Acești oameni pot fi numiți dependenți înrăiți întrucât sunt în stare să fumeze zilnic de la 11 până la 17 țigări. În același timp, peste 60 la sută sunt consumatori de alcool, iar o cincime dintre ei fac abuz.
Date mai specifice arată că peste 56 la sută dintre moldoveni sunt supraponderali, iar trei femei din zece sunt obeze. Patru din zece persoane au hipertensiune arterială, iar trei din zece – colesterolul în sânge mărit. Acești indici arată că acești oameni și-au pecetluit soarta – fie vor face atac de cord, fie ictus cerebral sau diabet. De altfel, o recunosc și singuri – peste 9 la sută dintre bărbații chestionați au spus că au suferit deja fie un atac de cord, fie unul cerebral, iar procentul femeilor este unul mult mai mare – 16, 3 la sută au avut un atac de cord sau atac cerebral.
50 la sută știu că trebuie să piardă din greutate
Aceleași date relevă că oamenii cunosc riscurile fumatului, consumului de alcool și a sedentarismului. 41 la sută dintre participanții la studiu, și femei și bărbați, au spus că au fost informați de doctorii de familie despre faptul că nu trebuie să fumeze, 57 la sută au spus că știu că trebuie să reducă consumul de sare, 62 la sută au spus că știu că trebuie să consume legume, deși nu o fac, iar peste 50% dintre respondenți au spus că medicul i-a anunțat despre faptul că trebuie să piardă în greutate și să facă sport.
Una știm și alta facem. În consecință, statul suportă cheltuieli enorme pentru tratamentul persoanelor bolnave de maladii non-transmisibile, iar povara financiară va crește de trei ori dacă situația nu se va schimba. Autoritățile afirmă că acest studiu le va permite să elaboreze strategii eficiente, întrucât știu deja cifre concrete.
În același timp, europenii nu contenesc să se mire de „obișnuințele” noastre, devenite, așa cum zic ei, o tradiție.
„Există o îmbunătățire în privința speranței de viață în Moldova, dar oricum calitatea vieții nu se compară cu cea a europenilor. M-am uitat peste statistici și am atras atenția la faptul că bărbații moldoveni au șanse de trei ori mai ridicate de a deceda de un atac cerebral până la pensionare, în comparație cu un european. Fumatul este unul de bază care provoacă bolile de inimă. Adulții din statele europene fumează în proporție de 28 la sută. Este o diferență foarte mare. Și consumul de alcool este o problemă, mai ales că există alcool nedeclarat. Mă refer la cel care este produs în condiții casnice”, spune Wichter Slagter, șef politică și economie din cadrul delegației Uniunii Europene în Moldova.
Oficialii europeni mai spun că Moldova nu va mai beneficia de suport economic din partea Uniunii Europene pentru sectorul de sănătate, întrucât, cred ei, Moldova are acum spitale bune și tehnică inovatoare. Acum, este necesar ca autoritățile să se axeze pe informare și prevenire.
Sănătate șubrezită de publicitatea agresivă
„Finanțarea se oprește în 2014. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor însă nu aveți nevoie de spitale mari și de echipamente noi, pe cât de informarea oamenilor despre un stil de viață sănătos”, este de părere și Gauden Galea, directorul Departamentului OMS boli netransmisibile al OMS.
Specialiștii în sănătate publică din Moldova cred că sarcina Ministerului Sănătății este mult prea mare, în condițiile în care celelalte ministere nu fac nimic pentru a îmbunătăți modul de percepție a oamenilor despre alimentele nesănătoase. Cea mai mare problemă ar fi în publicitatea agresivă.
„Medicii informează oamenii despre faptul că nu este bine să consumi multă sare, dar oare știm ce cantitate se conține într-un produs pe care îl cumpărăm de la magazin? Nu, pentru că legea nu-i obligă pe producători să indice pe etichetă cantitatea. Ce folos că li se spune copiilor că alcoolul nu e bun, dacă la televizor rulează într-una reclame la bere, biscuiți dulci sau sărați și tot felul de fast-food-uri”, a replicat Galina Obreja, specialist în sănătate publică și coordonator al studiului STEPS. În plus, adaugă ea, cel puțin copiii din școli ar trebui obișnuiți să mănânce sănătos. „În școli și grădinițe ar trebui să fie asigurate gratuit cantități necesare de fructe și legume proaspete, așa cum se întâmplă și în alte state. Ministerul Educației nu se poate descurca de unul singur. De acest lucru ar trebui să fie responsabil Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. De la școală se învață obișnuința de a consuma fructe și legume, cel puțin asta ar trebui să se întâmple la noi”.
STEPS 2013
Datele din cadrul studiului STEPS au fot colectate în perioada 30 septembrie - 9 noiembrie, anul trecut. La studiu au participat 4.807 oameni, cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani. Numai jumătate dintre persoanele chestionate aveau un loc de muncă. Cele mai multe aveau un serviciu în instituții de stat și au un venit mediu de 28 de mii de lei pe an.
█ Articole relaționate: