Autor: Irina Papuc

Fiecare dintre noi a avut cel puţin o dată în viaţă senzaţia că lista de medicamente prescrise de către doctor e prea lungă sau că afecţiunea de care ne-am plâns medicului putea fi tratată cu bani mai puţini. Despre legăturile dintre doctori, farmacişti şi reprezentanţii farmaceutici se ştie, însă nimeni nu vrea să vorbească deschis despre acest lucru. Unii lucrători medicali recunosc că reprezentanţii farmaceutici le oferă cadouri ademenitoare, pentru a prescrie bolnavilor anumite preparate. Pe de altă parte și reprezentanții recunosc că există o schemă bine-definită în vânzarea medicamentelor.

Odată cu intensificarea discuţiilor despre etica în promovarea medicamentelor au apărut şi nemulţumirile unor companii producătoare care nu ezită să vorbească despre faptul că pe piaţa farmaceutică din Moldova nu este loc de etică. Ca să-şi mărească vânzările aceştia le dau bani în plic sau diverse cadouri. Şi dacă reprezentanţii farmaceutici care se pronunţă a fi corecţi vorbesc deschis despre asta, unii doctori se jură că n-au pus mâna pe un bănuţ de-al reprezentanţilor farmaceutici şi că interesul suprem este sănătatea pacientului.

„Nu am avut aşa situaţii. La noi vin consultanţi, ne vorbesc despre beneficiile anumitor medicamente şi pleacă. Discuţiile sunt civilizate, nu s-a ajuns niciodată la discuţii despre bani. Se mai întâmplă să ne lase pixuri sau carnete, numai dacă vor, dacă nu - atunci nu. Noi nu cerem nimic în schimb”, ne asigură Anatolie Cristea, medic de familie în satul Căzăneşti, raionul Telenești.

„Cel puțin doi reprezentanți pe zi”

Alţii recunosc că favorurile reprezentanţilor farmaceutici  sunt mai „consistente”. „Am avut înainte situaţii când companiile asigurau fourcheturi pentru medicii care participau la diverse conferinţe ştiinţifice. Se dădeau şi cadouri, precum stetoscoape. De bani în plicuri n-am auzit niciodată. Însă de când a intrat în vigoare ordinul Ministerului Sănătăţii care îi obligă pe doctori să scrie denumirea comună internaţională a medicamentului şi nu cea comercială, reprezentanţii  farmaceutici s-au mai rărit”, susţine Nicolae Lupu, şeful Centrului Medicului de Familie din Călăraşi.

█   REPORTAJ // Conferințe științifice pentru doctori, organizate în restaurante de lux. „Nu cheltuim niciun ban de la stat. Avem sponsori” 

„Am fost recent la cursuri la Chişinău. Cel puţin câte doi reprezentanţi farmaceutici  vin într-o singură zi să ne vorbească despre anumite medicamente. Să ştiţi că unii sunt foarte buni psihologi şi ştiu cum să discute cu doctorii, fără să se promoveze agresiv, dar şi nouă ne este interesant să aflăm lucruri utile. În final, le prescriem pacienţilor, mai ales celor cronici, acele medicamente care le convin care le iau de mai multă vreme”, afirmă şi Ion Vasilache, şef al Centrului de Sănătate Rudi, din raionul Soroca.

Şi dacă nimeni nu vrea să vorbească deschis despre faptul că şi-a însuşit un lucru străin în schimbul unei decizii cumpărate, un consultant a acceptat să vorbească cu noi despre această afacere, doar după ce i-am asigurat anonimatul. Doctorii și farmaciștii chiar nu rămân nu buzunarele goale.

„Există un sistem bine stabilit prin care putem afla câte medicamente s-au vândut. În funcție de cifră, le dăm cutii cu bomboane, ceai, cafea, sau acordăm anumite produse gratuit, fie farmacistului direct, fie rămâne în farmacie”, ne-a spus acesta. Consultantul afirmă că unii doctori cer bani direct, alții nu sunt interesați de propuneri, iar unii au doleanțe mai deocheate. „S-a întâmplat ca doctorii să ne ceară diferite obiecte casnice – veioze, mixere. Le dădeam și cartele telefonice pentru reîncărcarea contului. Alți doctori nu erau interesați să colaboreze cu noi pentru că aveau deja anchete speciale chiar pe masa de lucru. Este necesar să completezi câte medicamente ai prescris timp de o lună, iar o singură cutie vândută poate fi recompensată cu aproximativ  zece lei”, a mai spus acesta.

Bani, cartele, vouchere

Un sondaj efectuat pe un grup de farmacişti arată că nu există scrupule şi nici interes prea mare pentru pacienţi atunci când banii intră în joc. Primul sondaj de acest fel a fost realizat în Moldova anul trecut de către magistrul în bioetică și lector universitar de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Victoria Federiuc. Datele colectate de ea au arătat că mai mult de jumătate dintre farmacişti conlucrează cu companiile farmaceutice în promovarea anumitor produse. Aceştia au şi spus în ce mod colaborează. Astfel, 20 la sută dintre cei chestionaţi au spus că încearcă să convingă bolnavii că anumite preparate sunt mai bune decât cele prescrise de medic sau solicitate de el, iar 26 la sută au spus că le aranjează într-un loc vizibil în farmacie.

În schimb, 29 la sută au răspuns că primesc cartele telefonice de reîncărcare, 18 la sută - că primesc bani, 14,8 la sută au precizat că primesc în schimb produse farmaceutice şi alimentare, iar 11 la sută au primit vouchere pentru procurarea obiectelor de uz casnic.

█  Un mare producător de medicamente anunță că nu va mai plăti doctorii pentru a le promova produsele 

În acelaşi timp, 9 la sută au spus că au primit frecvent bani pentru faptul că colectau prescripţiile medicale emise de doctori sau alte informaţii importante. 63 la sută au menționat că se întâmplă foarte des să depisteze erori în prescripțiile medicale.  În aceste condiţii, 46 la sută au precizat că nu intervin în niciun fel şi că eliberează medicamentele prescrise pentru a evita un conflict cu medicul.

Specialista precizează că domeniul nu este unul suficient monitorizat și că bioetica și etica sunt acum pe planul doi pentru lucrătorii medicali.

„Cercetarea a fost efectuată pe un grup restrâns de persoane, iar scopul meu a fost să demonstrez că problema există. Toată lumea știe că există o înțelegere în acest triunghi – doctor, farmacist, companie farmaceutică, dar nimeni nu intervine”, afirmă Federiuc. „Din păcate studenții nu conștientizează pe deplin importanța studierii bioeticii și a disciplinelor înrudite, însă anume aici se pune baza educației morale a viitorilor specialiști. În plus, această situație este favorizată de faptul că farmaciștii primesc salariu de bază și o altă parte neimpozitată – din vânzări. Atâta timp cât venitul acestora va depinde de volumul de vânzări, situația nu se va schimba. Ei se gândesc la bunăstarea lor, iar acest lucru, în fond, nu poate fi condamnabil, deoarece fiecare are nevoie de bani”, a concluzionat specialista.

 Ministerul Sănătății a elaborat, împreună cu o organizație de business un Cod al eticii în promovarea medicamentului. Acesta la prima variantă și urmează să fie perfecționat. În Moldova nu a existat până acum un set de reguli etice în acest domeniu, care este reglementat doar parțial de Legea medicamentului.

 

█ Articole relaționate: 

Moldova, jungla în care companiile farmaceutice își promovează medicamentele cum pot. „Unii medici nu ne înțeleg și ne întreabă direct care ar fi interesul lor să prescrie un anumit preparat”