Autor: Irina Miron
Sunt uitaţi de autorităţi, iar sănătatea lor devine la un moment dat povară și pentru rude. E vorba despre bătrânii cu probleme de ordin psihic, care suferă de demență, pentru că în Moldova nu a mai rămas nici măcar o secție specializată de psihiatrie, unde aceștia ar putea fi îngrijiți și primi tratament.
Acum opt ani, din lipsă de specialişti, au fost închise singurele două secţii de psihiatrie pentru vârstnici din ţară. Singurul loc rezervat pentru ei acum este Spitalul de Psihiatrie, unde cei care suferă de demență senilă sunt nevoiți să-și petreacă zilele în alături de pacienții cu tulburări psihice grave.
Autoritățile din sistemul medical afirmă că, actualmente, în Moldova nu există nici personal specializat pentru îngrijirea vârstnicilor cu astfel de probleme. Deși, conform normelor, un asistent medical ar trebui să se ocupe de cel mult trei pacienţi, aceștia sunt nevoiţi să îngrijească cel puţin zece cu diverse tipuri de tulburări psihice. De asemenea, autorităţile nu cunosc nici câţi bătrâni suferă în prezent de tulburări psihice. Rezultatele singurului studiu de profil, realizat în Moldova acum trei ani, pe un eșantion de 669 de bătrâni, arată că aproape 10 la sută dintre aceștia sunt afectați de diverse forme de demenţă. În cadrul cercetării, medicii au examinat fişele medicale a 24% dintre vârstnicii din regiunea de nord a țării, 11% - din regiunea de centru şi fişele a 10% dintre bătrânii din regiunea de sud. În realitate, potrivit specialiștilor, situația e și mai gravă.
Potrivit Programului naţional privind sănătatea mintală, până în 2016 în Moldova ar urma să fie deschise centre comunitare de sănătate mentală. Aici, vârstnicii, la fel ca şi alte persoane care suferă de demenţă, urmează să beneficieze de consultaţii terapeutice, psihiatrice şi alte servicii, iar serile să le petreacă acasă, în familie.
Până atunci, bătrânilor li se acordă servicii la spitalele de psihiatrie, alături de alți pacienţi. Lunar la Spitalul de Psihiatrie ajung cel puțin 10 bătrâni.
Demența se caracterizează prin pierderea aptitudinilor mentale, care afectează viața cotidiană a persoanei afectate. Aceasta poate provoca probleme ale memoriei, ale gândirii și capacității de abstractizare. De regulă, starea bolnavilor se înrăutățește cu timpul, însă durata accentuării simptomelor diferă de la o persoană la alta. Probabilitatea apariției demenței crește odată cu vârsta și, potrivit unor statistici internaționale, pe glob, aproximativ 35 la sută din persoanele cu vârsta de peste 85 de ani suferă de această afecțiune mentală.