Stela Bivol, director cercetări, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate 

Centrul PAS a atenționat în nenumărate rânduri, iar pe Platforma E-sănătate au apărut numeroase articole referitor la riscurile acceptării semnării acordului pentru introducerea unor măsuri adiționale de protecție pentru marii producătorii de medicamente, acord numit altfel și TRIPS +.

Joi Parlamentul va examina introducerea modificărilor legislative care vor introduce exclusivitatea datelor și câteva alte modificări, care vor aduce la scumpirea medicamentelor noi, prin acordarea unor drepturi de monopol pentru opt ani companiilor farmaceutice ce vor înregistra pe piața din Republica Moldova preparate medicamentoase noi. Aceste modificări vor îngrădi accesul preparatelor echivalente generice de câteva ori mai ieftine (ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 17 iulie)

Cum va arăta aceasta în practică

Iată un exemplu concret. Anul acesta a părut pe piața farmaceutică un preparat pentru tratarea hepatitei C, care are efect terapeutic mai bun decât preparatele existente acum și nu are efectele adverse ale celor existente acum. Victorie! Preparat-minune! Pacienții sunt salvați! Există un mic „dar” - prețul. Costul acestui preparat este de 1.000 de dolari pastila, iar pentru tratament sunt necesare 84 de pastile, deci 84.000 de dolari cursul de tratament.  

Directorul companiei Gilead care tocmai a lansat acest nou preparat a devenit, timp de o luna de vânzări, miliardar (link aici).

Profitul companiei Gilead de la vânzarea acestui preparat se va apropia la 4 miliarde în 2014 și 8 miliarde în 2015.  Cine cumpără? Țările bogate, în special SUA și UE.  Desigur, deja au apărut voci, inclusiv doctorii spun că nu e etic să prescrie asemenea preparate. În Franța a apărut o inițiativă legislativă care să impună compania să-și scadă prețul, mai ales când au determinat că sinecostul producției acestor pastile este de … 200 euro pentru 84 de pastile. Restul 81.600 dolari de la fiecare pacient este profit curat. Deși costurile sunt extreme, practicile tuturor companiilor mari farmaceutice sunt la fel, însă probabil apetitul pentru bani e numai un pic mai mic.

Companiile mari farmaceutice, pe care le voi numi „balene” spun că este justificat asemenea profit, căci investesc în dezvoltarea preparatelor noi. Achiziția firmei, sau „peștelui mic”, care a descoperit și dezvoltat acest preparat contra hepatitei C a costat 3 miliarde dolari. Balena și-a restabilit în jumătate de an banii cheltuiți pe „descoperirea preparatului”, cumpărând de fapt peștele mic care a cheltuit poate un milion de dolari pentru descoperirea în sine, iar de azi înainte mai are 20 ani conform legilor actuale ale brevetelor să-și „restabilească cheltuielile” duble și triple în fiecare an.

Țările din occident sunt de acord să le acorde asemenea drepturi sub talpa grea a lobby-ului farmaceutic care a împins legile protecției intelectuale. Să nu uităm că în SUA prețul medicamentelor este cel mai mare din lume, iar clădirea asociației companiilor farmaceutice care face lobby este cel mai aproape de Casa Albă, chiar la stânga de ea.

SUA sunt de acord să plătească aceste sume exorbitante, căci au de unde. Sunt bogați și în plus au cheltuieli sociale mai mici decât alte țări,  pentru că nu garantează educația, grădinițele, și nici concediile de maternitate, deci își pot permite.

Iată așa au ajuns aceste clauze de drepturi ale marilor companii farmaceutice să fie promovate pe ascuns în timpul negocierilor secrete de către UE și SUA cu guvernele țărilor dornice de viață mai bună să semneze pentru dreptul balenelor pe teritoriul lor fără drept de apel.  Balenele au „pești însoțitori” în fiecare țară, cunoscute sub numele de agenții de proprietate intelectuală, care le apără interesele, care ne conving că e justiție socială să le aperi drepturile balenelor, iar peștii mici nu au decât să își producă propriile preparate și să le promoveze, căci sunt egale în drepturi.

Iar Guvernele și Parlamentele alese de oameni se văd în situația de a alege cine are dreptate: balena care „a muncit mult”, sau peștele mic și bolnav care nu a reușit să inventeze și el ceva la fel de bun.

Articolul integral îl puteți citi pe Sanoclub.