Autor: Irina Papuc
Un studiu efectuat în Moldova în domeniul malpraxisului medical arată că decesul pacientului este cea mai frecventă complicație înregistrată în structura complicațiilor asistenței medicale. Pe al doilea lor se clasează decesul pruncilor. Analiza mai demonstrează faptul că acestea apar nu doar din cauza lipsei utilajelor sau a evoluției procesului patologic. Supravegherea insuficientă a bolnavului este una dintre ele.
De multe ori stabilirea corectă a diagnosticului și efectuarea unei intervenții medicale ireproșabile nu este suficient pentru a menține în viață un pacient. Acestea pot fi efectuate fără abateri, însă este suficient să-l lași fără supraveghere câteva minute ca totul să ia o altă întorsătură.
O situație similară s-a înregistrat în cazul unei tinere de 22 de ani care a decedat după ce a făcut stop cardio-respirator. Aceasta a fost lăsată singură după ce i s-a făcut anestezie generală și urma să fie operată. Nici anestezistul și nici medicul care urma să efectueze operația nu erau lângă ea. Aceștia au găsit-o după cinci minute de la declanșarea stopului cardio-respirator.
Tânăra ajunsese la Institutul Mamei și Copilului în stare gravă cu hemoragie abundentă la câteva zile după ce a născut într-un spital raional. Nașterea a decurs cu complicații, de aceea doctorii de acolo au fost nevoiți să efectueze o intervenție de raclaj uterin. Deși au intervenit complicații la naștere, aceștia au externat-o fără a efectua o investigație ultrasonografică, care stabilește de obicei prezența în uter a resturilor de placentă.
Doctorii de la Institutul Mamei și Copilului urmau să-i efectueze din nou o intervenție de raclaj uterin cu anestezie generală. După efectuarea anesteziei și ginecologul și anesteziologul au lăsat pacienta singură în sala de operații. Aceasta a făcut un stop cardio-respirator, fiind ulterior diagnosticată encefalopatia hipoxică (deficit de oxigen la nivelul creierului) şi cu edem cerebral (acumulare excesivă a apei în țesuturile creierului).
După o lună de tratament intensiv a fost diagnosticată cu flebotromboză, ceea ce înseamnă apariția și circulația unui cheag de sânge în interiorul venei. Pentru că tratamentul n-a dus la nici un rezultat, pacienta a fost transferată în spitalul raional conform vizei de reședință unde s-a stins peste opt zile.
„Medicul anestezist a încălcat prevederile Ghidurilor şi standardelor clinice, lăsând pacienta sub anestezie generală fără supraveghere. Monitorizarea continuă a pacientei de către medicul anestezist şi asistenta medicală anestezistă putea permite constatarea precoce a stopului cardio-respirator şi efectuarea măsurilor de resuscitare în timp util ce permitea evitarea apariţiei complicaţiilor ulterioare generatoare de deces”, atenționează Andrei Pădure în studiul efectuat în privința malpraxisului medical în Republica Moldova. Autorul studiului mai precizează că încetarea funcției cardiace și respiratorii nu putea fi prevenită, însă putea fi controlat după ce s-a întâmplat.
Autorul precizează în cadrul studiului că între neajunsurile admise în acordarea asistenţei medicale în cadrul Institutului şi decesul pacientei există legătură de cauzalitate directă.
Legătura dintre neajunsuri și complicații în malpraxis
Datele aceluiași studiu mai arată că 53 la sută dintre complicații s-au soldat cu decesul pacientului, 19 la sută cu decesul fătului, iar în nouă la sută din cazuri starea generală a pacientului s-a agravat. Totodată în opt la sută din cazuri s-a soldat cu pierderea unui organ sau a funcţiei acestuia. Mai rar, asistenţa medicală s-a soldat cu apariţia mai multor complicații nedorite, precum înlăturarea uterului concomitent cu decesul fătului sau moartea simultană a gravidei şi a pruncului.
Aceleași date arară că decesul pacientului a avut loc în 46 la sută dintre cazurile de asistenţă medicală considerate impecabile, având o pondere aproape egală cu cea a cazurilor de asistenţă medicală compromisă, care constituie 62 la sută. Acest lucru înseamnă că deficienţele măresc probabilitatea apariţiei unor complicaţii nedorite, însă nu sunt unicii factori responsabili de dezvoltarea acestora. De asemenea, în 37 la sută din cazuri a existat o legătură de cauzalitate directă dintre neajunsuri în acordarea asistenței medicale și complicații.
Totodată, deficiențele în tratamentul chirurgical constituie 63,33% la sută faţă de cele conservatoare (21,67%), având la bază cauze subiective, precum supravegherea insuficientă a pacientului.
Respectarea regulamentelor interne sau emise de către o autoritate superioară este una dintre obligațiile administrative ale doctorilor. Nerespectarea acestora generează malpraxis.
█ Articole relaționate: