Autor: Irina Papuc
Suferă, dar lasă totul să treacă și uită. Moldovenii care au fost victimele unui caz de malpraxis medical nu mai ajung să-și apere drepturile, spun avocații. Mulți cedează la început de cale, știind că vor primi despăgubiri mai mici decât cheltuielile de judecată, iar alții pur și simplu nu au bani să plătească un avocat.
În Republica Moldova să demonstrezi că ai fost victima unui doctor sau sistem incompetent este un adevărat chin - ședințele de judecată durează cu anii, expertizele medico-legale sunt părtinitoare, iar banii pentru serviciile unui avocat se termină mult prea repede. Și asta pentru că legislația nu conține reglementări clare care să permită soluționarea extrajudiciară a cazurilor de malpraxis.
„Sunt foarte puține cazurile când pacienții și doctorii se înțeleg amiabil, până a ajunge în judecată. Această înțelegere nici nu are temei juridic. Doctorii de obicei sunt susținuți de către breaslă, de aceea evită să recunoască o greșeală”, explică avocatul Sergiu Păpușoi.
Renunță din lipsă de claritate
„Totul începe cu prima comisie, instituită la nivelul instituției medico-sanitare. Aceste comisii însă niciodată nu dau un verdict împotriva acțiunilor doctorilor. Singura soluție este să meargă în instanță. Noi însă le spunem din start care sunt riscurile unui proces de judecată, din cauza complexității acestuia. Este foarte greu să demonstrezi un caz de malpraxis”, mai adaugă juristul. Mulți oameni renunță, pentru că un astfel de proces nu-ți oferă claritate – nu știi dacă vei câștiga procesul și nici ce prejudicii vei obține.
„De regulă victimele unui caz de malpraxis medical solicită daune morale, iar acestea sunt derizorii, mai ales dacă suma trebuie retrasă din contul unei instituții medico-sanitare publice. Decât să-și piardă sănătatea prin instanțe pentru 4.000 – 5.000 de lei, mai bine renunță și uită”.
O altă problemă spune avocatul este că judecătorii din Moldova sunt nevoiți să examineze un amalgam de cauze, de la civile, până la penale, economice, litigii de muncă, ceea ce face complicată și aproape imposibilă emiterea unui verdict în cunoștință de cauză.
„Dacă într-o zi completul de judecători are câteva cauze penale, apoi conflicte de muncă, cauze civile, și mai nou economice, e puțin probabil ca să intre în esența malpraxisului medical. Risc să cred că decizia judecății nu va fi corectă și în favoarea pacientului”, mai spune avocatul.
Avocatul se plătește pe oră
Și alți avocați spun că drumul parcurs de la spital – judecată și până la obținerea unui prejudiciu este anevoios, de multe ori imposibil. „Avem și cazuri când clienții pur și simplu renunță la proces pentru că se termină banii și nu mai au cu ce să-și plătească avocatul”, explică și Violeta Gașițoi.
„Un avocat privat cu experiență în domeniu costă, iar costurile sunt per oră de muncă și nu pe instanță. În Moldova nu știi exact câte ore de muncă o să-ți ia un proces de malpraxis, precum nu poți să știi niciodată care va fi soluția instanței, din mai multe motive. În primul rând corupția e foarte mare. Și apoi la noi nu s-au învățat judecătorii să despartă procesul penal de cel civil. Deseori în astfel de cazuri judecătorii așteaptă sentința de condamnare a medicului după care examinează și acțiunea civilă, ceea ce este foarte incorect, iar oamenii cedează psihologic”, explică Gașițoi.
Dacă banii nu sunt suficienți, avocații le propun oamenilor soluția cea mai ieftină – serviciile juridice garantate de stat. Doar că prea puțini rămân mulțumiți de consultația primită acolo și renunță din nou.
Pe lângă o justiție care emite verdicte în toate domeniile posibile cu mâna aceluiași judecător și a rezistenței castei medicale, calitatea expertizelor medico-legale, un element-cheie, într-un caz de malpraxis, sunt părtinitoare. Desigur, nu în favoarea pacientului.
„Ședințele de judecată durează foarte mult și din cauza calității expertizelor medico-legale emise de către Centrul de Medicină Legală. Aproape în toate cazurile suntem nevoiți să solicităm o expertiză din străinătate, ceea ce nu face decât să tărăgăneze lucrurile”, spune și juristul Vitalie Nagacevschi, care are în ultimul timp pe rol mai multe dosare legate de malpraxisul medical.
Avocații sunt siguri de faptul că introducerea unei metode extrajudiciare de soluționarea a cazurilor de malpraxis ar simplifica cu mult lucrurile. Pacienții ar obține prejudicii mai ușor, fără să se angajeze într-un proces judiciar durabil, costisitor și puțin promițător. Pe de altă parte, cazurile de malpraxis pe cale judiciară ar putea să crească.
O soluție compromisă
„În cazul în care decizia structurii care se va ocupa de soluționarea litigiilor va da un verdict favorabil pacientului acesta poate să meargă mai departe în instanță. Completul de judecători va ține cont de răspunsul experților, ceea ce va ușura procesul de luare a deciziilor”, este de părere avocatul Păpușoi.
Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova prevede că părțile aflate într-un conflict pot apela la o tranzacție de împăcare, fără a preciza care este aceasta. În diverse domenii a fost dezvoltat cadru legal care permite medierea și arbitrajul, precum și negocierea și concilierea care se practică într-un cadru restrâns cu existența obligatorie a două părți - asigurat și asigurator. Din această cauză toate cazurile de malpraxis sunt soluționate în instanță, desigur dacă pacientul conștientizează și este gata să lupte ani la rând pentru o cauză pe care ar putea-o lesne pierde.
Abia acum Ministerul Sănătății a încercat să reglementeze malpraxisul prin lege și să introducă o formă extrajudiciară – cea de mediere, de care ar urma să se ocupe Colegiul Medicilor. Aceasta însă va fi ineficientă, pentru că membrii acestei structuri sunt medici și nu au cunoștințele necesare în mediere. În plus, legea existentă cu privire la mediere prevede că un mediator poate activa doar asigurând principiile de echidistanță, neutralitate și confidențialitate. Mai mult, ambele părți au dreptul să-și aleagă liber mediatorul.
█ Articole relaționate:
CAMPANIE// Colegiul Medicilor din Moldova nu va putea examina cazurile de malpraxis