Redactor: Irina Papuc

Se tratează luni sau ani de maladii pe care nu le au. Este o situație devenită critică în România, unde 40 la sută dintre diagnostice sunt stabilite greșit. Pacienții suferă dublu, pentru că nu sunt tratați de ceea ce suferă, iar medicația pe care o iau le poate înrăutăți și mai mult situația, iar statul cheltuie banii în vânt.

Îndopat degeaba cu pastile, pe banii statului

Un bărbat din Onești, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a fost tratat timp de șase ani de Parkinson, deși problema sa era un tremor. Diagnosticul greșit a fost pus de trei medici, singurii neurologi din oraș, fără a face toate investigațiile, iar tratamentul prescris i-a făcut mult rău. „Starea lui se înrăutățea. Le-a spus asta medicilor, care, în loc să considere că ar putea fi ceva în neregulă, îi creșteau doza”, povestește Raluca Simion, avocat specializat în malpraxis. Într-un final, bărbatul a ajuns la un medic din Bacău, care i-a descoperit adevărata boală. Bărbatul i-a dat în judecată pe cei trei medici, dar procesul durează din 2010. „Pacientul a rămas cu hipertensiune și alte sechele, și cere daune morale.

Și Casa de Asigurări a suferit un prejudiciu de zeci de mii de euro, tratamentul fiind suportat de stat. CNAS s-a sesizat atunci, însă nu a făcut niciun demers juridic”, adaugă avocatul. Fenomenul diagnosticelor greșite e cât se poate de actual, atrage atenția și Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților. „Motivul este, de cele mai multe ori, lipsa metodelor de diagnostic din spitale. Sunt situații în care diagnosticele se pot pune cu precizie doar pe baza unor investigații RMN sau CT, însă dacă pacientul nu are bani, iar statul nu le finanțează suficient, medicul „bâjbâie”. E împins la malpraxis din cauză că nu are ceea ce îi trebuie”, crede reprezentantul pacienților, scrie Evenimentul Zilei.

█  Suferă de demență vasculară, dar nu știu despre acest lucru. Moldovenii ajung la doctor atunci când substanța din creier este găurită din cauza leziunilor 

Un raport prezidențial din 2010 arăta că 40% din diagnosticele românilor sunt puse greșit. Alături de infecțiile intraspitalicești, fenomenul bolilor greșite e motivul pentru care tot mai mulți români caută o a doua opinie în străinătate sau la clinicile private de la noi. Lipsa metodelor de diagnostic din spitalele de stat, dar și neatenția doctorilor conduc la situații aberante în care pacienți sănătoși sunt operați sau tratați degeaba pentru boli grave, rămânând cu sechele pe viață. Pacienții nedreptățiți au șanse să primească daune doar dacă demonstrează că au suferit un prejudiciu.
Operații de apendicită inutile, pe bandă

Cancerele și hepatitele B sau C se numără printre bolile care fac cel mai frecvent obiectul diagnosticelor eronate, urmate de cele endocrine, neurologice, psihiatrice și cardiovasculare, tocmai din cauza accesului dificil la mijloacele de diagnostic. „Afecțiunile hepatice și pancreatice sunt tratate târziu. Cunosc un pacient diagnosticat și tratat de pancreatită, când avea, de fapt, cancer hepatic. Sau un altul, cu hemoroizi, în loc de cancer de colon”, spune Barbu.

Astfel de erori sunt rar raportate. „Ne confruntăm cu o subraportare. La noi, rata de erori nu depășește 2%, față de străinătate, unde ajunge la 16%. Medicii evită să vorbească, de teama repercursiunilor”, sus ține Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor, care mai spune că majoritatea greșelilor nu sunt imputabile doctorilor. „Unele țin de particularitatea bolii. Un infarct poate fi confundat cu un ulcer perforat, pentru că, uneori, durerea nu merge în braț, clasic, ci în abdomen”.

█  Copiii moldoveni cu autism, internați în instituții psihiatrice și sedați cu medicamente pentru schizofrenie și alte boli mintale 

Despăgubirile, acordate greu

Pacienții se pot îndrepta împotriva medicilor, în instanță, deschizând cu proces penal sau o acțiune civilă. Medicul poate fi încadrat la vătămare corporală, iar despăgubirile se acordă numai în cazul în care pacientul poate demonstra că a fost prejudiciat. „Dacă un pacient a fost la trei medici și toți i-au pus diagnostice diferite, nu e neapărat malpraxis, pentru că fiecare medic are dreptul la o opinie medicală. Însă dacă pacientul urmează acea opinie medicală, care se dovedește a fi greșită, și i se produce un prejudiciu – a rămas cu sechele de pe urma tratamentului, i-a fost afectată viața de familie, a divorțat din această cauză sau a avut nevoie de terapie psihiatrică sau psihologică – medicul poate fi tras la răspundere disciplinar, penal sau civil”, explică avocatul Raluca Simion.

 

█  Articole relaționate:

CAMPANIE// Când un medic anchetat pentru malpraxis poate ajunge să-i judece pe colegii săi 

CAMPANIE// De ce Colegiul Medicilor din România nu a dat niciun verdict de malpraxis 

CAMPANIE// Colegiul Medicilor din Moldova nu va putea examina cazurile de malpraxis