Autor: Irina Papuc
Au depus dosarele de proiecte, dar n-au mai așteptat rezultatele, ci s-au apucat de procurări, fiind siguri că banii vor veni pe urmă. Cel puțin această situație se atestă în câteva cazuri când instituțiile medicale au depus proiecte investiționale la Compania de Asigurări în Medicină, pentru procurări de utilaje, echipamente și mașini, dar s-au grăbit să le cumpere înainte de a încheia contractele de finanțare.
Se pare că în aceste condiții au fost procurate cele zece ambulanțe de către Ministerul Sănătății. Banii au venit de la CNAM, din fondul de dezvoltare. Numai că mai întâi au fost procurate ambulanțele și după aceasta au venit și banii.
Un raport al Curții de Conturi arată că Ministerul Sănătății și CNAM au încheiat contractul de finanțare în valoare de 17, 2 milioane de lei pe data de 24 ianuarie. Instituția a organizat o licitație de procurare a celor zece ambulanțe și a încheiat un contract de vânzare – cumpărare cu un agent economic din străinătate mult mai devreme. Astfel, din actele existente în dosar, auditorii relevă că licitația a fost organizată pe 2 decembrie și a încheiat contractul cu câștigătorul pe 19 decembrie, adică cu 22 și respectiv cinci zile înainte de a obține oficial banii.
Licitațiile acum, banii pe urmă
O situație și mai ciudată se atestă în cazul procurării a unui lot de echipamente pentru medicina nucleară și reparația spațiilor unde acestea au fost plasate. Este vorba despre Centrul Republican de Diagnosticare Medicală. Datele auditului arată că confirmarea finanțării proiectului depus de această instituție a venit în decembrie anul trecut. Atunci, comisia mixtă din cadrul CNAM care examinează proiectele investiționale a decis să aloce instituției 16 milioane de lei, iar alte 2 – din alte surse. Se pare însă că conducerea instituției nu mai avea nevoie de confirmarea recepționării banilor și a anunțat licitația cu patru luni înainte, în luna septembrie.
Andrei Testemițanu, directorul instituției spune că este imposibil să fi știut rezultatele concursului. „Instituția noastră a încercat tot timpul să se descurce pe cont propriu. Am luat și un credit bancar în valoare de 60 de milioane de lei pe care l-am întors. Acel proiect despre care vorbiți l-am început cu forțele proprii și ulterior am aflat că este posibilitatea să depunem proiecte la CNAM. Am depus și am devenit câștigători, dar am început cu resursele proprii”, dă asigurări Testemițanu.
O situație similară se atestă și în cazul Institutului Oncologic, care a încheiat un contract cu o firmă de construcții chiar și cu cinci luni înainte de a primi confirmarea banilor. Este vorba despre proiectul „Renovarea și modernizarea blocului hematologic”, iar instituția cerea pentru realizarea acestuia 7,4 milioane de lei. Același raport, publicat în Monitorul Oficial, arată că documentele confirmative datau din august – noiembrie, deși contractul de finanțare a avut loc în decembrie, la sfârșitul anului.
Experții văd două scenarii – fie directorii cunoșteau că proiectele urmează să fie acceptate, fie au încercat din sursele proprii să facă procurările, iar banii de la CNAM nu constituie decât o resursă în plus.
„La noi dintotdeauna rezultatele la concursuri se știu din timp și e o problemă a tuturor domeniilor. Nici măcar nu mai este o noutate. Dacă este să-l excludem pe acesta, un alt scenariu este că spitalele au folosit banii existenți, pentru proiectul depus, iar sursele venite de la CNAM au fost utilizate în alte scopuri”, crede expertul în politici de sănătate, Ghenadie Țurcanu. CNAM nu a comentat situația.
Proiecte câștigătoare, dar fără finanțare
Dacă în cazul acestor instituții, licitațiile au fost făcute primele, iar banii au venit pe urmă, în cazul altor proiecte depuse de alte instituții, CNAM nu a mai alocat suma necesară, chiar dacă a declarat proiectele câștigătoare. Este vorba despre procurarea unor radiodiagnostice digitale pentru spitale, implementarea tehnologiilor moderne de diagnostic și tratament în secțiile de Angiografie Intervențională, Urologie minim-invazivă și Diagnostic radionuclear din Spitalul Clinic Republican și de un proiect la Institutul de Cardiologie. Primul proiect declarat câștigător avea o valoare de 51 de milioane de lei, cel de-al doilea - 10 milioane, iar ultimul - 8,7 milioane. În cazul primului și ultimului, banii așa și nu au mai fost alocați, iar pentru cel de la Spitalul Clinic Republican, din cele 10 milioane au fost alocate doar 4,6.
Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a anunțat totuși că a organizat o licitație pentru procurarea a 14 radiodiagnostice digitale fixe la mijlocul lunii iulie și în curând ar urma să fie desemnat un câștigător. Instituția dă asigurări că nu organizează licitații fără să existe o confirmare a existenței resurselor financiare. La ce etapă se află proiectul depus de Institutul de Cardiologie nu am putut afla, deoarece vicedirectorul instituției, Aurel Grosu, spune că nu știe prea multe detalii, iar directorul instituției nu a fost de găsit.
Raportorii Curții de Conturi au mai atras atenția și la faptul că volumul resurselor financiare din fondul de dezvoltare al CNAM, alocate pentru spitalele republicane este cu mult mai mare, decât pentru alte instituții, fie municipale sau raionale și au argumentat lipsa de imparțialitate prin faptul că ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, este președintele comisiei de examinare a proiectelor.
În 2013, CNAM a aprobat 109 proiecte investiționale cu o valoare de peste 320 de milioane de lei.
█ Articole relaționate:
Ilegalități în management financiar la Spitalul de Urgență și la Institutul Oncologic