Autor: Virginia Dumitraș

Tamara Șchiopu este biolog, nutriționist, specialistă în marketing agricol, dar și autoarea câtorva cărți de rețete. Deși locuiește de mai mulți ani în Marea Britanie, nutriționista spune că revine deja de trei ani în Moldova cu un eveniment de suflet – BOSTANIADA. Vrea ca astfel, oamenii din Moldova să susțină fermierii locali care vând produse ecologice. Totodată, Tamara Șchiopu ne-a spus și care sunt secretele unui mod de viață sănătos, cum trebuie să gătim și ce nu trebuie să mâncăm pentru a nu ne îmbolnăvi. 

Doamna Șchiopu,cum se face că ați renunțat la un job bine plătit pentru a vă ocupa de agricultura ecologică?

Jobul pe care-l aveam nu era departe de agricultură. Eu aveam în responsabilitatea mea de a promova produsele autohtone din Marea Britanie, mereu am fost aproape de grijile și problemele fermierilor. Eram managerul unei agenții de promovare a produselor autohtone. Eu consolidam toată informația despre producătorii autohtoni: cine sunt, unde, ce au de vânzare, unde vând, în ce zile etc. Jobul l-am pierdut atunci când a început criza din 2008, când în câțiva ani s-au redus din serviciile publice, iar eu am căzut sub acea reducere. Puteam să-mi găsesc un alt job, dar atunci am decis că nu mai caut alt serviciu, care m-ar lega de oficiu și în timp și în activități, și am decis să o iau pe calea liberului profesionist ca să am mai multă flexibilitate în a călători, în a face ceea ce-mi place și a fi mai independentă în acțiunile mele.

Ați fost nevoită să renunțați la ceva?

Desigur, aceasta a însemnat și faptul că trebuie să cheltuiesc mai puțin, mi-am schimbat stilul de viață. Nu pot să spun că sunt mai săracă acum, dar pot să spun sigur că cheltuiesc mult mai puțin decât înainte. În acest fel am un echilibru în tot ceea ce pot să câștig și ceea ce pot să-mi permit să cheltuiesc. În acel moment știam că ceea ce-mi place și mi-ar place să fac este să fiu lângă soțul meu, să-l ajut la promovarea, vânzarea produselor ecologice, să fac conferințe, excursii pentru vizitatori la fermă, etc.

Ați regretat că ați făcut această alegere?

Nu mi-a părut rău niciodată pentru calea pe care am luat-o după aceasta - și anume consultanța ca liber profesionist în promovarea alimentară și lucrul la ferma noastră pentru că acesta m-a apropiat și mai mult de soțul meu. Este foarte interesant. Atunci când mă prezint ca și soție de fermier și când spun că lucrez la o fermă ecologică mă simt mai mândră decât dacă aș fi un manager de agenție sau coordonator de ceva mai puțin emoționant.

Ce anume creșteți pe cele opt hectare de pământ cu produse ecologice pe care le aveți în Marea Britanie?

Avem o fermă de legume ecologice pe care le vindem anul împrejur, pe care le comercializăm în funcție de sezon. Avem peste 200 de soiuri. Avem toate legumele pe care vi le imaginați: roșii, castraveți, dovleci, spanac, gulii, varză etc. De exemplu, doar roșii avem opt soiuri, doar dovleci avem nouă soiuri. Avem o gamă extraordinară de legume, pe care le livrăm direct la domiciliu, printr-o schemă de cutii.

Ce înseamnă o schemă de cutii și cum funcționează?

E o schemă foarte populară în Occident. Legumele se vând direct la consumator, prin abonament. Noi știm câte pungi vom împacheta săptămâna viitoare, în funcție de câte familii au achitat. Banii lor înseamnă comanda, dacă nu au achitat înseamnă că sunt în vacanță sau sunt plecați undeva și atunci noi suntem siguri de realizare, iar consumatorii sunt siguri că-și vor primi cutia cu legume. Noi livrăm tot timpul chiar și în timpul sărbătorilor, iar aceasta dă dovadă de responsabilitate. În cutia medie intră nouă feluri de legume, uneori putem să le punem legume noi, cu tot cu rețetă.

Produsele ecologice sunt mult mai scumpe decât cele produse industrial?

Prețul la legumele ecologice este ca la orice produs. Depinde de locul din care sunt cumpărate. Atunci când ele sunt cumpărate de la producătorul local ele sunt cele mai ieftine, pentru că nu sunt extra cheltuieli. Dacă veți cumpăra legume ecologice importate din Germania în Chișinău bineînțeles că vor fi mai scumpe. Asta încerc eu să fac ca cumpărătorii să cumpere direct de la producători, veți fi surprinși pe cât de „nescumpe“ sunt aceste produse. Este un mit că produsele ecologice sunt mai scumpe, iar acesta trebuie să fie distrus.  

Cine sunt cumpărătorii dumneavoastră?

Toată strategia noastră este accesibilitate pentru toată lumea, nu ne axăm pe consumatorii care au bani, ci pe cei care se gândesc la sănătatea lor, la mediu, care vor să susțină un producător local, etc. Noi căutăm consumatorul conștient din punct de vedere ecologic și economic și acești consumatori nu sunt neapărat bogați. Avem consumatori foarte fideli: pensionari, studenți sau familii care nu au nici casă și trăiesc pe o barcă. Încercăm să-i atragem pe toți.  

Nicio afacere nu rezistă dacă nu aduce profit, produsele ecologice aduc profit? Oamenii sunt mai interesați să le cumpere?

Bineînțeles că suntem obligați să facem profit, doar că acest profit este reinvestit în afacere. Este greșit să crezi că o companie poate exista fără profit. În funcție de diversitatea activităților, profitul poate fi mai mare sau mai mic. Din păcate, în Moldova există o discrepanță mare între ofertă și cererea locală și ele nicidecum nu se pot întâlni. Are un impact mare pentru producător și pentru cumpărător. În UK e mai ușor pentru că e suficient să pui pe internet produsele ecologice pentru că toți sunt prezenți pe net. Consumatorii ne găsesc pe net. Producătorii ecologici nu au site-uri sau unii nu produc ceva ce ar putea vinde direct. Produc de exemplu levănțică, pe care o exportă sau produc grâu etc.

Dar ce înseamnă de fapt să crești un produs ecologic? Ce ai voie să adaugi în sol și ce nu?

Trebuie să facem diferență între o persoană care crește produse la țară și persoană care le crește pentru a le comercializa. Și mama mea crește produse ecologice, dar nu le vinde, deoarece nu are licență pentru ele. Companiile comerciale trebuie să obțină acea licență pentru produse eco, care este obținută în urma verificărilor acestei companii. Se verifică nu atât componența chimică a produselor sau a solului, aceasta o poate face producătorul singur, dar se verifică viața de zi cu zi a fermierilor. Noi când suntem verificați anual ei ridică toate actele noastre pe care le-am ținut noi tot anul. De unde am cumpărat semințele, cât am sădit, cât am vândut, dacă am cumpărat chimicale ele ar apărea în evidența contabilă. Este o metodă mult mai sofisticată și mai grea de a o ascunde. Totuși, totul depinde de fermier, deoarece cei eco au o credință nebună, religioasă față de sol. Ei nu intră în acest business pentru a se îmbogăți, ci pentru a lăsa ceva bun în urmă. Dacă un fermier intră în această afacere pentru proiecte europene, după ce se termină proiectul el își închide afacerea. Noi demonstrăm că suntem eco prin perseverență, prin cum lucrăm pământul, prin ce cumpărăm, etc.

Care este motivul pentru care o persoană ar trebui să cumpere produse ecologice?

În primul rând sănătatea. Sunt foarte multe studii unde se demonstrează că produsele ecologice sunt mai sănătoase din punct de vedere al conținutului lor chimic. Nimeni nu va garanta că produsele ecologice nu au reziduuri, pentru că ele pot să vină de la vecinul care stropește exact în ziua în care vântul bate spre ferma ta, din ploi, din ape subterane etc. Un produs ecologic nu înseamnă zero reziduuri, înseamnă grija față de viitor.

Bine, sunt lucruri pe care nu le poți anticipa, dar sunt și anumite reguli ce trebuie să fie respectate cu strictețe. Dacă roșiile sunt stropite cu var de exemplu, mai pot fi considerate ecologice?

Pentru producătorii ecologici, în fiecare țară există o listă de preparate bio care sunt permise pentru aplicare în creșterea culturilor. Varul, alte produse, ele sunt naturale și odată ce au fost cumpărate se înregistrează în cheltuielile companiei. Noi, la ferma noastră, practic nu le folosim, deoarece soțul meu a dezvoltat un sistem care previne bolile și insectele care dăunează legumelor. Totodată, toți dăunătorii care vin au și ei locul lor pentru că ele folosesc ca hrană pentru insectele folositoare. Altfel n-ai avea insecte folositoare dacă nu le-ai hrăni. El practic nu folosește niciun preparat chimic. În Moldova știu că fermierii mizează mai mult pe preparatele bio decât pe prevenire.

Este vreo diferență între solicitarea produselor ecologice în Marea Britanie  și în Moldova?

Probabil că da, în mod cantitativ. Nu știu dacă în Moldova a făcut cineva un sondaj în privința cererii, știu că cererea este înaltă și nu este întâmpinată de ofertă. Există date precum că 5% din volumul produselor agricole din Marea Britanie sunt ecologice, dar și cererea consumatorilor, probabil este de 5%. Din păcate majoritatea producătorilor eco din Moldova sunt orientați spre export. Vin companii mari în Moldova, care apreciază potențialul, după aceea investesc în fermierul dat sau în tehnologii, după care își iau produsul la ei în țară, îl prelucrează îi adaugă o valoare enormă și îl oferă cumpărătorilor.

De exemplu în Marea Britanie, cele mai prestigioase ciocolate Green and Black’s aveau o linie de Green and Black’s cu cireșe. Și acele cireșe, bineînțeles erau eco, și erau importate din Moldova. De doi ani au dispărut de pe piață și m-am interesat ce s-a întâmplat cu ele. Am aflat că de fapt compania respectivă s-a tot săturat să fie acționată în judecată din cauză că cineva și-a rupt un dinte cu un sâmbure din cireșe. Cireșele din Moldova trebuiau să fie fără sâmburi. Știu că la Hâncești femeile înțepau de opt ori cireașa ca să se asigure că nu sunt sâmburi, dar se mai scăpa ceva. Odată ce ajungeau în Marea Britanie ele însă nu mai erau verificate.

Dar de ce producătorii noștri sunt orientați spre export?

Cererea în Moldova este de altă natură, probabil. Nu e nevoie de grâu eco, ci de pâine și de la grâu până la pâine există un întreg proces. Fermierul este interesat s-o exporte, deoarece la noi nu există segmentul de procesare eco. Sunt producători de produse crude, legume, ouă etc.

Modul de viață și de alimentație al britanicilor este foarte diferit de cel al moldovenilor? Din ceea ce citim și cercetările care se fac e o țară cu foarte mulți obezi, iar acest lucru te duce la gândul că britanicii nu prea pun preț pe modul sănătos de viață. Fiind acolo, observați altceva?

Există o legătură între ceea ce mănânci și cum ești. Obezitatea este legată mai mult de stilul de viață și de alimentație. Și produsele eco pot avea multe calorii, dacă sunt înalt procesate. De exemplu, în Marea Britanie se vând plăcinte eco sau pizza, sau torturi eco, dar nu e exclus că aceste produse sunt înalt procesate au sare, zahăr, doar că produsele eco nu admit aditivi, coloranți, hormoni. În rest cantitatea de grăsimi, de sare poate fi la fel de înaltă. Nu este garantat că produsele eco înalt procesate sunt și sănătoase precum nu este garantat că produsele care nu sunt eco nu sunt sănătoase. Eu nu aș lega obezitatea de produsele ecologice sau de vegetarianism, ci mai degrabă stilul de viață și de caloriile consumate și cele arse.

Dar prin ce diferă modul nostru de alimentație de cel din Marea Britanie?

Cred că în Moldova încă se mănâncă mai sănătos decât în Marea Britanie. Acesta ar putea să nu dureze mult dacă tendința aceasta de a merge spre fast food-uri, mâncarea din supermarket care îți oferă tot, băuturile carbogazoase vor continua să se extindă. Totul e legat de modul de viață, oamenii sunt grăbiți, nu au timp să gătească acasă și recurg la alte metode, la mâncarea care este adusă acasă, sau care este gata pregătită, însă produsele înalt procesate conțin multe calorii. Mai e și presiunea aceasta din companiile care te încurajează, să stai cu prietenii la o vorbă pentru că ei îți aduc totul acasă, pe masă, marketingul acesta foarte insistent, dar și lipsa activităților duc la obezitate.

Totuși la noi, la sărbători, mesele sunt pline cu mâncare. Noi ne alimentăm așa cum ne alimentăm din obișnuință sau din necunoaștere?

E ceva legat de tradiție, de o imagine în societate. Probabil că se trage și din vremea foametei, iar prin aceste mese oamenii arată că sunt bine, că au o bunăstare. Uneori se ajunge și la ridicol, dar cred că această tradiție este în dispariție, deoarece deja a început trendul de a nu face nunți cu atâta mâncare, etc. Atunci când lumea nu va mai merge la sălile de nunți pentru că nu vrea 12 feluri de bucate pe masă, această tradiție va dispărea. La țară lumea mănâncă mai sănătos decât în oraș pentru că acolo nu există atâtea localuri.

Ce înseamnă să mănânci sănătos?

Ca nutriționist pun pe primul loc delectarea. Cred că în primul rând trebuie să mănânci gustos. Și aceasta nu este doar ceva superficial, pentru că o mâncare gustoasă este așa atunci când o gătești singur. Și gătești singur din produse neprocesate, astfel se exclud automat orice adaosuri, aditivi, de prea multe grăsimi, calorii. O pizza pregătită acasă și una cumpărată sunt lucruri absolut diferite, iar aceasta reduce riscul de a te îngrășa. Eu gătesc din produse simple pentru că nu  știu exact ce a intrat în mâncare. Primul meu sfat este să mâncați gustos, iar al doilea e să gătiți singuri. Nu alegeți mâncarea gata livrată. Cu cât mai simple sunt produsele cu atât ele sunt mai bune. Nu există produse naturale care să nu fie benefice pentru dumneavoastră. Toate produsele atât timp cât sunt naturale, neprocesate sunt sănătoase. Natura s-a gândit la asta.

Dar cum trebuie să ne alimentăm corect pentru a nu avea probleme de sănătate?

Eu am o abordare mult mai relaxată decât alți nutriționiști, dar nu contest celelalte recomandări. În principiu, se recomandă ca încărcătura calorică, de dimineață până seara, să scadă.  Dar iarăși, depinde de stilul de viață, deoarece pentru mine cina este cea mai importantă, pentru că eu atunci vorbesc cu soțul meu, atunci pot servi un pahar cu vin, atunci mă relaxez. Pentru că noi până la cină practic nu ne întâlnim. Pentru că nu folosesc adaosuri, pe mine nu mă afectează că mănânc la 19.00 și nu la 18.00. De aceea nu vă puteți conduce toată viața după regimuri alimentare, ci invers regimul alimentar trebuie să se înscrie în ritmul dumneavoastră. Se recomandă și e bine ca între mese să aveți o gustare fructe sau biscuiți simpli. În rest urmați apelurile organismului dumneavoastră. Nu stați flămânzi dacă vă este foame.

Trebuie să fim reeducați în ceea ce ține de alimentație?

Eu foarte multe învăț și mă inspir de la oamenii simpli, inclusiv de la moldoveni. E foarte interesant să observi ce mănâncă o familie de țărani. Pentru că este tare multă înțelepciune în ceea ce mănâncă ei fără să știe. Cred că moldovenii de la sate sunt mai inteligenți în alimentație decât orășenii, dar ei de asta nu știu. Trebuie să oprim presiunea de stil de viață în localuri în restaurante decât să-i reeducăm. Dacă tinerii ar mânca ceea ce se mănâncă acum la țară, cred că nu ar fi nevoie de mai multă educare.

Dar până atunci e nevoie de politici la nivel guvernamental?

Aceste politici există și ele sunt foarte bine gândite până la un moment – până la aplicarea lor. Ele rămân acolo unde au fost concepute, aprobate. Dar de fapt nici nu este funcția Guvernului de a le implementa în sens direct. E un cadru benefic pentru oricine care ar putea să folosească aceste politici să lanseze o afacere, să organizeze evenimente, etc. Nu trebuie să ne facem iluzii că aceasta este sarcina autorităților.

Cum ați ajuns la Bostaniada?

A fost o idee spontană discutată prin telefon cu un prieten. Eu sunt foarte pasionată de bostani și nu doar din punct de vedere nutriționist, dar bostanii sunt scăparea noastră pe timp de iarnă. Iarna avem cartofi, ceapă, morcovi nu sunt legume foarte colorate, foarte atractive, foarte aromate. Pe când dovleacul aduce o delectare și în coș și pe masa fiecărui client care-l găsește și astfel bostanul a devenit foarte important pentru noi ca afacere. Și așa am început să-l descopăr chiar și pentru mine și am descoperit multe rețete. Când cineva mi-a spus că vrea să facă un festival, eu i-am spus că scriu o carte, și ulterior am venit cu idei ca să fie ceva original. De acolo ideea a crescut. Atunci am înțeles cât de potrivit este acest eveniment de a transmite anumite mesaje de mod sănătos de viață, de susținere a producătorului autohton, etc. 

Ce noutăți vor găsi în acest an?

În acest an avem un element puternic de implicare a tinerii generații. Vom avea voluntari din sat și din Chișinău, dar vom avea și studenți de la Arhitectură care își propun să edifice niște sculpturi gigante din dovleci. Acestea vor fi votate. În acest fel dăm studenților șansa să-și aplice talentul, mai mult avem trei cazuri de caritate, trei organizații care vor aduna bani pentru anumite cauze, vom avea o linie non stop de plăcinte cu bostan pentru că în fiecare an tot nu ajungeau. Vom face parada BOSTANIADA, care este alcătuită din vizitatori. Toți vizitatorii care vor purta haine de culoare bostaniu, galben, arămiu vor defila pe scenă. Programul artistic îl axăm pe grupurile de amatori din oraș, din sate, tineri care au programe extraordinare, care cântă doar live.

Care este cea mai bună modalitate de a prepara bostanul astfel ca acesta să-și păstreze vitaminele?

Pregătiți bucate simple pentru că acestea sunt mai gustoase și mai nutritive. Pentru dovleac cel mai sănătos și gustos este copt. Puteți să-l coaceți împreună cu alte legume. Bostanul copt este și una dintre cele mai sănătoase metode de a prepara ceva.  

Din ce cauză moldovenii subestimează bostanul?

La noi mai mult de cultivă bostanul mare care merge la vite și mai rămâne ceva pentru plăcinte, dar sunt mai multe tipuri de dovleci. Nu se cunoaște, dar noi și avem acest scop de a promova dovleacul.

Bostanul poate trata și preveni anumite boli. Care sunt acestea?

El este un diuretic bun, majoritatea legumelor sunt diuretice bune dacă sunt consumate crude. Are multă vitamina A, are multe microelemente, și semințele de dovleac sunt eficiente pentru eliminarea helminților. E bun pentru copii și în acest fel nu este nevoie de medicamente. Nu trebuie să-l consumați doar atunci când aveți o problemă, ci și atunci când vreți să preveniți o problemă.

Doamna Șchiopu, vă mulțumim pentru acest interviu