Redactor: Sorina David
O bacterie periculoasă a fost depistată în săpunul antibacterian folosit de medici ca dezinfectat înainte de operaţie, în spitalele din România. Primele cazuri au fost înregistrate în spitalul Elias din București. Aici, un bebeluş şi un bolnav de cancer s-au infectat cu această bacterie şi au fost la un pas de şoc septic.
„Ne-am întrebat de unde putea să apară infecţia cu Serratia. Fireşte că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câşigător la licitaţia pentru materiale de dezinfecţie”, a declarat directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta, citată de Mediafax. Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operaţie - chirurgi, asistente de sală, medici anestezişti, aceştia din urmă trebuind, conform indicaţiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să îşi pună mănuşile din latex.
Imediat după apariţia suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum şi din unele care erau sigilate. „Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni - în blocul operatoriu, în secţiile care au paturi şi pacienţi, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă- în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a mai adăugat Safta.
Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz şi din patru flacoane sigilate, alese întâmplător s-a confirmat existenţa aceloraşi tulpini în toate probele. „Probele recoltate de la pacienţi au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienţii cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, şocuri septice. Nu am ajuns la o complicaţie majoră, dar nu poţi untiliza un produs pentru dezinfecţie care după utilizare încarcă de nu ştiu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, aşa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluţie antiseptică». La o soluţie antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, a mai precizat directorul medical.
În luna iunie, săpunul lichid contaminat a ajuns și la Spitalul Județean din Focșani. Conducerea unității spitalicești susține că a avut 100 de flacoane de săpun Maxil, iar la scurt timp a fost sesizată de Spitalul Elias și s-a stabilit că săpunul era contaminat, fiind înlocuit cu un produs al aceluiași producător, care corespundea bacteriologic.
”În urma licitației publice din luna iunie 2014, spitalul a achiziționat un lot de 100 de flacoane din săpunul Maxil – săpun antibacterian, care ulterior s-a dovedit a fi contaminat cu bacteria Serattia Marcensens. La scurt timp după achiziționarea săpunului, medicul epidemiolog al spitalului a fost sesizat de medicul bacteriolog din cadrul Spitalul Elias București referitor la lotul de săpun. În urma sesizărilor, au fost luate probe din săpun, confirmându-se prezența bacteriei. După confirmarea rezultatelor, lotul a fost imediat retras și înlocuit cu un alt produs dezinfectant”, afirmă reprezentanții Spitalului Județean din Focșani într-un comunicat.
Potrivit acestora, firma producătoare a ridicat lotul contaminat, înlocuindu-l cu unul corespunzător din punct de vedere bacteriologic. Produsul a fost testat atât de laboratorul firmei, cât și de laboratorul spitalului, rezultatele fiind pozitive. Potrivit comunicatului, datorită controlului constant făcut produselor dezinfectante de către medicul epidemiolog, doar o mică parte din lotul de săpun contaminat a apucat să ajungă în secțiile spitalului. Acesta a fost folosit doar în secțiile medicale pentru o scurtă perioadă de timp. În același document se mai arată că sapunul nu a ajuns în secțiile de chirurgie și nici în blocul operator, iar personalul medical din Secția Neonatologie folosește săpun dezinfectant adaptat pielii nou-născutului.
În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătăţii de la București a transmis o notă către toate spitalele din ţară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil. De asemenea, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat, despre săpunul lichid contaminat, că acesta a fost achiziţionat conform legislaţiei în vigoare, însă se va verifica dacă producătorul a făcut o declaraţie falsă sau a fost o testare improprie.
Bănicioiu a precizat că săpunul contaminat a fost găsit atât la Elias, cât şi la două spitale din Focşani şi Târgu Mureş. Reprezentanţii acestor unităţi sanitare dau asigurări că loturile contaminate au fost deja distruse. Săpunul lichid periculos a fost trimis la 12 spitale din ţară, dar bacteria nu a fost confirmată peste tot.
█ Articole relaționate:
Saloane sterile pentru bolnavii de fibroză chistică din Moldova, reparate cu bani donați de nemți