Autor: Irina Papuc
Cabinetul de Miniștri a aprobat, ieri, în grabă un proiect de Hotărâre de Guvern care conține mai multe prevederi suspecte și care trezesc dubii și îngrijorări. Este vorba despre o serie de modificări efectuate la Hotărârea de Guvern din 2012 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea serviciilor de radioterapie.
Ministerul Sănătății a argumentat că Hotărârea de Guvern, adoptată în 2012 trebuie modificată, pentru că în forma actuală nu prezintă interes pentru agenții economici, care nu intenționează să investească în radiologie. Aceștia au adăugat că două intenții de licitații s-au soldat cu eșec – nimeni nu și-a prezentat ofertele.
Astfel, autoritatea a considerat că trebuie să „repare” documentul și să vină cu modificări. Una dintre ele este că Institutul Oncologic este scos din ecuație – plățile către agentul economic câștigător se vor face direct de la Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Același document mai prevede că „Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și CNAM vor asigura în măsură maxim posibilă bugetarea plății anuale totale datorate partenerului privat prin contractul de parteneriat public-privat, în legătură cu elaborarea proiectului legii anuale a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală”.
O altă prevedere însă trezește cele mai multe dubii. Articolul sună în felul următor. „Pentru completarea veniturilor CNAM, în schimbul executării de către partenerul privat a obligațiilor sale, privitoare la punerea la dispoziție a centrului de radioterapie într-o formă operațională pentru pacienți, partenerul privat va primi plăți de la Ministerul Sănătății până la valoarea plății anuale totale datorate partenerului privat”. Și dacă prevederea pare complicată, în Nota Informativă a proiectului se explică mai simplu. „Dacă plata pentru servicii efectuată de CNAM nu este suficientă pentru a acoperi întreaga sumă a venitului anual maximal, atunci Ministerul Sănătății, în calitate de partener public, va asigura diferența din contul fondului special alocat din bugetul de stat. Aceasta va servi pentru potențialii ofertanți ca o garanție a viabilității proiectului de PPP”.
Și dacă inițial totul pare a fi un scop nobil de a asigura totuși servicii performante pentru bolnavii de cancer, în realitate se pare că statul nu a făcut nimic altceva decât să-și deschidă larg haznaua pentru compania care va investi în acest domeniu.
Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, este de părere că Guvernul n-a făcut decât să permită stoarcerea, prin căi legale, a bugetului de stat. „Este o formă de stoarcere de bani publici. Nu există fond special în bugetul de stat! Respectiv, la bătaie este pus bugetul de stat. În plus, Ministerul Sănătății nu poate dispune alocarea de mijloace decât în limita și destinația stabilită în Legea Bugetului de Stat”, este de părere Negruța. „Nu este vorba despre un PPP veritabil, din start este prevăzută neviabilitatea lui financiară, iar consecințele sunt puse pe seama bugetului de stat”.
În tabelul de divergențe publicat odată cu proiectul Hotărârii de Guvern și cu Nota informativă Agenția de Proprietăți Publice a solicitat ca proiectele care implică alocații din bugetul de stat, să fie însoțite de studiul de fezabilitate a PPP, iar acesta să fie remis Ministerului Finanțelor. Deși Ministerul Sănătății a argumentat că cei de la Finanțe au văzut studiul, acest lucru n-a fost confirmat de angajații de aici. Șefa Direcției finanțe în ocrotirea sănătății și protecție socială, Marina Semeniuc ne-a spus inițial că nu a văzut studiul de fezabilitate și că probabil acest lucru l-au făcut colegii ei. Ea a solicitat să lăsăm discuția pe mai târziu, motivând că ar fi fost anunțată de la Ministerul Sănătății că proiectul nu a trecut. În acest caz, potrivit ei, „discuția nu ar avea rost”.
Ministrul Finanțelor, Anatol Arapu are telefonul închis ca să ne poată explica cum a trecut această prevedere de specialiștii din minister, fără să fie luate în calcul riscurile. Ieri, la ședința Guvernului, acesta a motivat că proiectul trebuie să treacă urgent, pentru a intra în vigoare și că acest lucru este cerut, inclusiv, de cătreorganizațiile internaționale. Nici ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, și nici ministrul adjunct, Mihai Ciocanu, nu au răspuns la apelurile noastre.
Specialiștii din sănătate spun că documentul are multe puncte slabe, generatoare de corupție. „PPP-urile sunt un domeniu cu un risc crescut de corupție, iar documentul este total netransparent. Nu e clar care este rolul CNAM, a Ministerului Sănătății, a Ministerului Finanțelor. Nu este indicat prețul și nu pot înțelege cum să cumperi servicii de la un partener privat, fără să știi cu ce preț. În plus, sunt formule vagi, care nu au ce căuta într-un document oficial, precum „maxim posibil”. Ce înseamnă acest lucru? Expresiile trebuie să fie clare și la imperativ?”, argumentează Ghenadie Țurcanu, expert PAS.
În plus, nu este clar de ce se acceptă ideea că banii ar putea fi insuficienți, întrucât Legea Parteneriatelor public-private, prevede că prețul serviciilor pe care le cumpăra statul până acum și prețul serviciilor pe care le va cumpăra de la partenerul privat nu trebuie să difere, mai spune Țurcanu. „Dacă partenerul privat va presta servicii mai scumpe, acesta nu este PPP, este scurgere de bani”. Proiectul nu are nici avizul CNA.
Experții mai cred că excluderea Institutului Oncologic din procedurile de tranzacție va complica starea de lucruri, întrucât Institutul va trebui să apeleze la CNAM, dacă vor exista neînțelegeri legate de volumul de servicii prestate sau de calitate și nu va putea cere explicații de la partenerul privat. În schimb, instituția este singura care prestează astfel de servicii. Nici Victor Cernat nu a răspuns la apelurile noastre pentru a-și expune poziția.
Anul trecut, Ministerul Sănătății a propus modificarea tarifelor pentru serviciile de radioterapie, astfel ca o cură de tratament prin radioterapie, timp de șase zile, să coste 8.000 de lei, iar o singură ședință cu accelerator pentru stereotactică fracțională - peste o mie de lei, prețuri duble decât era până acum. Între timp, încercările de a găsi un partener privat care să investească la Institutul de Oncologie nu s-a găsit, întrucât nimeni nu a fost interesat să-și depună ofertele.
Investitorul privat trebuie să cumpere pentru Institutul Oncologic un tomograf computerizat, un simulator pentru topometrie, un accelerator liniar cu radiochirurgie stereotaxică, care tratează tumorile mici situate în profunzime, și un aparat pentru brahiterapie (tratarea maladiilor oncologice în domeniul ginecologiei).
Institutul Oncologic este singura instituţie din Republica Moldova care acordă tratament radioterapeutic. De acest tip de tratament au nevoie anual circa 3.000 de pacienţi. Cu toate acestea, dotarea departamentului cu utilaj este insuficientă, iar majoritatea aparatelor de surse ionizante sunt uzate, unele fiind exploatate cu depăşirea normelor de capacitate maximă de funcţionare. Cele mai vechi aparate pentru investigarea pacienților și programarea radioterapiei sunt un tomograf computerizat din 1997 și un simulator pentru radioterapie din 1998. Aproximativ 80 la sută din şedinţele de radioterapie din 2011 au fost făcute folosind aparate cu sursă de cobalt, o metodă mai veche care nu mai este utilizată în ţările dezvoltate.
█ Articole relaționate: