Autor: Irina Papuc

Doamna Zsuzsanna Jakab se va afla în aceste zile într-o vizită în Republica Moldova pentru a-i înmâna premierului Iurie Leancă medalia și diploma de recunoștință pentru realizările în domeniul controlului tutunului. În acest context, directorul Regional pentru Europa al OMS ne-a acordat un interviu în exclusivitate. Doamna Jakab ne-a vorbit despre cum sunt văzute reușitele Moldovei din perspectiva OMS, dar punctează și anumite laturi sensibile, la care autoritățile noastre trebuie să atragă atenția. În caz contrar, previziunile nu sunt tocmai optimiste – Moldova va plăti, pentru momentele de slăbiciune în fața industriei tutunului, cu sute de mii de decese premature. 

Doamna Jakab veniți în Moldova cu un scop frumos – să-i înmânați premierului Republicii Moldova Iurie Leancă medalia și diploma de recunoștință pentru realizările în controlul tutunului. Mass-media din  aici a urmărit atent subiectul ce ține de controlul tutunului pentru că este unul sensibil pentru noi. Sinceri să fim, realizări deocamdată vedem puține, în special ale clasei politice. Toată realizarea este o lege bună blocată în Parlament.

Pe parcursul anului trecut, Republica Moldova a înregistrat progrese proeminente în domeniul controlului tutunului. În pofida opoziţiei puternice din numeroase direcţii, Guvernul Republicii Moldovei a adoptat în decembrie 2013 Legea privind controlul tutunului, punând-o la dispoziţia comisiilor parlamentare şi înaintând-o pentru audieri parlamentare publice în februarie 2014. Legea adoptată de Guvern a venit cu nişte prevederi robuste şi extensive, înglobând politicile şi măsurile din Convenţia Cadru a OMS privind Controlul Tutunului şi recomandările acesteia. Republica Moldova a ratificat acest prim tratat din domeniul sănătăţii în 2009.

Implicarea directă a Prim-ministrului s-a resimţit de la bun început, când controlul tutunului a devenit o prioritate pentru Guvern care și-a asumat angajamentul pentru a reduce prevalenţa înaltă a fumatului în societate prin intermediul unor acţiuni temeinice. Prim-ministrul s-a concentrat pe adoptarea unei legi consistente şi a mobilizat toate ministerele în procesul de elaborare a legii, a participat personal în consultări cu societatea civilă şi mass media, filmându-se într-un spot video de 3 minute privind campania anti-fumat. Liderismul demonstrat de dânsul a asigurat adoptarea fără piedici şi în timp record a legii în cadrul Guvernului, o bună acoperire şi implementare pe plan naţional a campaniei de comunicare, a ghidat dialogul vizând politica naţională cu privire la controlul tutunului şi a demonstrat suport clar pentru prevederile anti-tutun din partea întregului Guvern. Implicarea Prim-ministrului reprezintă un efort distinct de a plasa mai presus de toate sănătatea populaţiei şi viitorul societăţii. Deşi argumentele economice deseori prevalează, în situaţia dată, cea mai de valoare resursă a ţării – poporul său – a fost plasată pe prim-plan.

Este adevărat că Guvernul a adoptat proiectul Legii tutunului în forma în care a fost elaborat de autor, fără să aducă modificări drastice. Totuși, Parlamentul și-a încheiat legislatura, iar de câteva zile ne aflăm oficial în campanie electorală. Proiectul nu a trecut în lectura a doua și respectiv a rămas ca o datorie pentru următoarea Guvernare. În același timp, Executivul și-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi prioritare pentru Republica Moldova. Printre cele 15 legi, cel ce ține de controlul tutunului nu figura. A făcut oare Guvernul tot ce-a putut pentru a avea o nouă lege a tutunului?

După cum am menţionat deja, liderismul Prim-ministrului şi implicarea temeinică a întregului Guvern s-au distins prin faptul că au plasat sănătatea poporului şi viitorul societăţii mai presus de orice. Deşi argumentele economice deseori prevalează, în situaţia dată, cea mai de valoare resursă a ţării – poporul său – a fost plasată pe prim-plan.

În ultimul an şi jumătate, Moldova a întreprins paşi considerabili în controlul tutunului, de la elaborarea şi adoptarea unei legi solide vizând controlul tutunului de către Guvern până la discuţii pe marginea legii propuse în Parlament. Ultimul pas ţine de adoptarea legii în Parlament, care se confruntă cu un lobby şi interese puternice vizând tutunul. Noi sperăm că Parlamentul ţării va ţine piept argumentelor nefondate din partea industriei tutunului şi va ocroti sănătatea naţiunii. Când într-un final va fi adoptată, implementarea acestui pachet legislativ solid cu privire la controlul tutunului va duce la îmbunătăţirea semnificativă a sănătăţii populaţiei Moldovei şi va oferi oportunitatea de a salva peste 40.000 de ani de viaţă sănătoasă în fiecare an. 

Republica Moldova a semnat în 2004 și a ratificat cu trei ani mai târziu Convenția Cadru a OMS privind controlul tutunului. Convenţia are caracter juridic-obligatoriu. La ce riscuri se supune Moldova, dacă va tergiversa în continuu adoptarea noii legi pentru controlul tutunului?

Riscurile cu care s-ar confrunta Republica Moldova în cazul în care Parlamentul nu va adopta o lege temeinică privind controlul tutunului sunt foarte clare şi destul de costisitoare pentru societate. 5.600 de decese în fiecare an în Moldova sunt cauzate de fumat și o pierdere de peste 2.000 de persoane apte de muncă drept rezultat al fumatului. 

Republica Moldova numără în acest moment 690.000 de fumători adulţi și 90.000 de tineri care au încercat să fumeze și care vor prelua obiceiul fumatului în cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri solide de control al tutunului. Aproximativ jumătate dintre fumători vor deceda prematur din cauza maladiilor cauzate de fumat, ceea ce înseamnă că circa 390.000 din populaţia curentă a Moldovei va deceda prematur dacă nu se vor întreprinde măsuri.

Nu și în cele din urmă, poporul Moldovei susţine măsurile temeinice de control ale tutunului, precum şi legea propusă cu privire la controlul tutunului. De exemplu, peste 90% îşi exprimă dorinţa de a susţine legile care ar interzice fumatul în locurile publice. Moldovenii chiar contează pe membrii onorabili ai Parlamentului în ceea ce priveşte întreprinderea acţiunilor pentru promovarea și protecția sănătăţii oamenilor.

Politicienii din Moldova au o dilemă atunci când vine vorba despre adoptarea acestei legi. Chiar și Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare și cel al Economiei au ținut să argumenteze că legea trebuie modificată pentru că va lovi în compania care aduce cele mai mari venituri la bugetul național – Tutun CTC (companie de stat, producătoare de articole din tutun). Ce măsuri ar trebui să se întreprindă în acest caz? Să ne îngrijorăm că vor scădea veniturile sau totuși să ne îngrijorăm că vom avea oameni bolnavi? Care ar fi decizia corectă?

Măsurile de control ale tutunului, inclusiv impozitele mari la produsele din tutun, deja au dovedit în mod clar că sunt în beneficiul atât al sănătăţii, cât şi a economiei. Şi permiteţi-mi să demonstrez acest fapt prin două exemple din ţările vecine ale Republicii Moldova.

Între 2005 şi 2011, preţul la ţigări în Turcia a crescut cu 195%. Pe parcursul aceleiaşi perioade de timp, comercializarea ţigărilor s-a redus cu 15,5%, iar veniturile Guvernului au crescut cu 124%. Estimările sugerează că sporirea impozitului inițiat în 2010 va reduce numărul de fumători cu peste jumătate de milion.

În Ucraina, între ultimul trimestru al anului 2008 şi ultimul trimestru din 2010, accizul real la ţigări a crescut cu 400%, de la 0,40 până la 2,00 grivne ucrainene. Preţurile de facto la ţigări au crescut cu 120%, de la 2,09 până la 4,59 grivne ucrainene, pe parcursul aceleaşi perioade de timp. Se estimează că majorarea preţului la ţigări între 2008 şi 2010 au redus numărul de fumători cu 2,7 milioane, prevenind începerea fumatului şi sporind nivelul de renunțare la fumat în rândul fumătorilor curenţi. Creşterea impozitului şi preţului la ţigări a dus şi la venituri fiscale mai mari pe seama produselor de tutun în pofida descreșterii numărului de consumător. Veniturile Guvernului au sporit cu peste 400%, de la 2.4 miliarde în 2007 până la 13,1 miliarde hrivne ucrainene în 2010.

Industria tutunului a participat activ la dezbaterile publice organizate pe marginea proiectului de lege, inclusiv la Ministerul Sănătății și Economiei. A fost admis acest lucru în statele care au trecut prin acest șir de modificări legislative pentru a asigura un mediu liber de tutun?

În Declaraţia Politică cu privire la bolile netransmisibile a Adunării Generale ONU din 2011, reprezentanţii statelor şi a guvernelor au recunoscut conflictul fundamental de interese între industria tutunului şi sănătatea publică.Convenţia Cadru a OMS privind Controlul Tutunului în articolul 5.3 şi recomandările acesteia stipulează în mod clar principiile fundamentale de contracarare a interferenţei industriei tutunului. Primul principiu ţine de conflictul fundamental şi ireconciliabil între interesele industriei tutunului şi interesele politicii de sănătate publică. Fiind parte la Convenţia dată, Republica Moldova este obligată să respecte prevederile acesteia, inclusiv cele stipulate în art. 5.3. Articolul dat este un articol de bază al Tratatului şi trebuie să fie implementat, deoarece în caz contrar toate acţiunile de control a tutunului sunt în pericol şi ar putea fi potenţial diminuate de acţiunile bine-orchestrate ale industriei.

Deputații moldoveni iau în calcul organizarea unor locuri special amenajate pentru fumat în localurile publice, ca o alternativă la interzicerea totală a fumatului în spații publice. Credeți că ar avea această măsură efectul scontat? Ce concluzii puteți face din experiența statelor care au trecut prin acest proces?

Fumatul pasiv cauzează decesul prematur şi diverse maladii. Acesta contribuie la inegalitate şi impune o povară economică enormă pe indivizi şi societate. Cercetările ne arată în mod clar precum că nu există un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv. Legile comprehensive ce includ prevederi privind spaţiile fără fumat sunt măsuri efective de eliminare a riscurilor asociate fumatului. Scopul primar al creării spaţiilor fără fum este cel de a ocroti sănătatea nefumătorilor, atât în locurile publice cât şi la locul de muncă. Ventilaţia şi camerele amenajate pentru fumat nu sunt eficiente pentru a proteja persoanele de fumatul pasiv.

În pofida dovezilor clare precum că o legislaţie comprehensivă cu privire la spaţiile fără fumat are efecte pozitive asupra sănătăţii şi aduce beneficii economiei și sistemului de sănătate relativ în scurt timp, un argument frecvent împotriva acesteia  ţine de faptul că veniturile Guvernului din accizul la tutun se vor reduce enorm. Totuşi, Guvernele pot să-şi menţină sau chiar spori veniturile prin mărirea accizelor la produsele din tutun. Un alt subiect central al dezbaterii ţine deseori de faptul dacă politica spaţiilor libere de fumat va afecta economia afacerilor. Câteva publicații  recente au relevat efectele pozitive ale acesteia, de la îmbunătăţirea sănătăţii şi productivităţii angajaţilor până la reducerea costurilor pentru asigurare, curăţenie, întreţinere şi potenţiale litigii. De fapt, toate studiile efectuate în ţările care au aplicat măsuri de interzicere totală a fumatului în toate locurile publice fără nicio excepţie nu relevă vreo criză economică drept rezultat al unei politici temeinice.

În acest context, doar o interzicere totală a fumatului în toate spaţiile publice închise ar fi o soluţie şi pentru Republica Moldova. Şi anume acest fapt a fost propus de Guvern în proiectul legii cu privire la controlul tutunului. Însă se pare că această intenție a fost compromisă, din păcate, prin permiterea camerelor de fumat în unele locuri publice.

 

Indiferent de situația creată acum, cu toții ne dorim un lucru – protejarea acestui proiect de lege de interferența industriei tutunului. Cum putem reuși?

Industria tutunului nu luptă onest. Cu puterea sa economică, lobby şi maşinăria de marketing, industria tutunului întreprinde eforturi active pentru a împiedica adoptarea unor politici complexe de control a tutunului pe plan global şi acest lucru se resimte clar şi în Republica Moldova. Drept parte a tacticilor utilizate de industria tutunului, încă se mai încearcă să se pună la îndoială daunele cauzate de tutun, în pofida dovezilor ştiinţifice covârșitoare, exagerarea beneficiilor economice ale industriei şi lobby faţă de factorii de decizie şi alţi actori-cheie.

Convenţia Cadru a OMS privind Controlul Tutunului reprezintă răspunsul global de luptă împotriva industriei tutunului şi sabotarea acesteia. Convenţia dată este primul tratat internaţional negociat sub auspiciile OMS. Fiind elaborată drept răspuns la fenomenul globalizării epidemiei tutunului, 179 de ţări au ratificat acest tratat până în acest moment. Convenția şi în particular articolul 5.3. reprezintă cea mai bună oportunitate de a răspunde la  activităţile industriei tutunului, luând în considerare și noile metode de marketing. Convenţia închide uşile, care de altfel ar rămâne larg deschise, pentru o industrie care profită pe seama marketingului unui produs foarte dăunător şi pentru o industrie care este nocivă în marketingul său, precum este şi produsul pe care îl vinde.

Cum au reușit statele care au adoptat modificări legislative importante pentru controlul tutunului să reducă și riscurile de contrabandă cu țigări? În cazul Republicii Moldova este mai complicat, pentru că avem regiunea transnistreană, așa-zise puncte vamale care nu pot fi controlate de autoritățile de la Chișinău.

Industria tutunului recurge la o strategie atunci când vine vorba de lupta împotriva controlului tutunului şi comerţul ilicit - este prima problemă pe care o abordează în toate ţările, indiferent de situaţie sau context. În niciuna din ţările cu politici complexe de control a tutunului, cum ar fi şi cea care se planifică a fi adoptată şi în ţara dumneavoastră, nu s-a înregistrat vreo reducere a veniturilor fiscale din cauza comerţului ilicit drept urmare a impozitelor mai mari sau altor politici.

Comerţul ilicit este o problemă importantă, însă totul depinde de contextul ţării. În Moldova impozitele şi preţurile la tutun sunt extrem de mici, chiar şi conform standardelor eurasiatice, nemaivorbind de nivelurile UE, astfel sunt create puţine stimulente de profit pentru a aduce produse ilicite în Moldova. Realitatea de fapt este una inversă. Populaţia Moldovei consumă circa 4 miliarde de ţigări pe an, pe când industria achită accize pentru producerea şi importul a peste 8 miliarde de ţigări. Surplusul de 4 miliarde în fiecare an reprezintă ţigările care sunt scoase prin contrabandă din Moldova şi duse în ţările cu impozite mai mari. Indiferent de măsurile de control ale tutunului din Republica Moldova, Guvernul trebuie să-şi consolideze administrarea fiscală şi cea vamală pentru a acţiona drept un bun partener internaţional pentru ţările cu care se realizează comerţul.

V-ați întors în Ungaria în vara anului 2002 să ajutați prin experiența DVS în realizarea politicilor la Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei și pregătirea pentru integrarea în UE a Ungariei. Acest obiectiv a fost realizat peste doi ani. Care au fost cele mai importante direcții pe care v-ați axat, vorbind de domeniul ocrotirii sănătății?

Între anii 2002-2005, în calitatea mea de Secretar de Stat al Ministerului Sănătății și Bunăstării Sociale, mi-am concentrat munca în trei direcții strategice, toate având tangență cu prevenirea:

 

  • de a transpune legislația Uniunii Europene (aquis communitaire) în sistemul legal maghiar, o contribuție semnificativă pentru prevenirea primară;
  • de a cădea de comun acord  asupra domeniilor de dezvoltare ce urmau a fi finanțate prin fondurile structurale ale UE pentru anii 2004-2007. Programul de Dezvoltare al Ungariei pentru acești ani a fost îndreptat spre prevenirea și promovarea sănătății. Asistența medicală primară și sănătatea publică au fost prioritare. De asemenea, a fost creat un Centru de promovare a sănătății în una dintre regiunile cu cea mai proastă statistică și cu cea mai mare proporție a  populației  vulnerabile;
  • elaborarea  Programului național de promovare a sănătății pentru întreaga populație și introducerea activităților de prevenire la nivel  de asistență primară și specializată. Astfel, în acea perioadă au fost introduse trei programe de screening în rândul populației și strategii de control a factorilor de risc - consumul de  tutun, consumul abuziv de alcool și  obezitatea,  promovarea  alimentației sănătoase și a activității fizice au fost în prim-planul atenției noastre

Moldova suportă povara dublă a bolilor transmisibile și netransmisibile. Care sunt măsurile pe care ar trebui să le ia de urgență autoritățile, pentru a evita în viitorul apropiat costuri bugetare extrem de mari și o populație preponderent bolnavă?

Atât bolile transmisibile, cât şi cele netransmisibile au nevoie de un sistem de sănătate receptiv cu servicii solide de sănătate publică, de rând cu implicarea sectoarelor ce nu ţin de sănătate, precum educația, agricultura, finanţele, afacerile externe, poliţia, precum şi de cetăţeni informaţi şi participativi. Toate acţiunile trebuie să fie bine conduse, adică să fie coordonate, monitorizate în timp şi evaluate. Abordarea dată este cunoscută sub denumirea de implicare a întregului Guvern şi a întregii societăţi, susţinută de Politică europeană „Sănătatea 2020”.

Pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile este nevoie de o combinaţie de intervenţii la nivel de individ şi la nivel de populație. Există soluţii ce implică costuri mici pentru a reduce cei mai frecvenţi factori de risc, mai cu seamă consumul tutunului, regimul alimentar nesănătos, inactivitatea fizică şi consumul abuziv de alcoolul. Drept un exemplu de intervenţii cost-eficiente sunt mărirea impozitelor şi interzicerea publicităţii atât pentru reducerea consumului de tutun, cât şi a alcoolului; reducerea consumului de sare şi substituirea grăsimilor trans cu cele poli-nesaturate pentru a îmbunătăţi regimul alimentar; consilierea şi terapia multi-medicamentoasă pentru persoanele cu risc înalt de atac de cord şi accident vascular cerebral, inclusiv pentru persoanele cu boli cardiovasculare. Toate acestea sunt prevăzute în Planul Global de Acţiuni pentru bolile netransmisibile 2013-2020.

Pentru a reduce impactul bolilor transmisibile, este nevoie de măsuri bine-gândite de prevenire, inclusiv acoperirea înaltă cu vaccinare şi menţinerea unui mediu fizic sănătos; asigurarea raportării timpurii a maladiilor şi monitorizarea tendinţelor; managementul adecvat al bolilor cu diagnosticare promptă şi tratament potrivit; controlul focarelor prin pregătire adecvată şi răspuns rapid.

Pentru a aborda orice tip de maladii şi factori de risc, sunt necesare sisteme de sănătate bine dezvoltate și centrate pe pacient. Anume din aceste considerente, OMS crede că acoperirea universală cu servicii medicale trebuie să aibă un rol central atât la nivel național, cât și la nivel global în următoarele  decenii. Noi, părinţii noştri şi copiii noştri au nevoie de acces echitabil la servicii medicale şi protecţie împotriva dificultăţilor financiare când e vorba de servicii medicale şi medicamente, dar şi de intervenţii de prevenire. Abordarea dată va oferi rezultate mai bune vizând sănătatea individuală şi va contribui la dezvoltarea ţărilor.

Autoritățile din sănătate s-au axat în ultimii ani pe dezvoltarea infrastructurii în sistemul de sănătate și dotarea cu echipamente. În același timp s-a investit prea puțin în sănătatea publică. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile următoarei Guvernări?

Prioritatea mea personală, în calitate de Director Regional, în ultimii ani s-a axat pe readucerea  sănătății publice înapoi pe agenda sănătății. În eforturile de prevenire şi control a bolilor transmisibile şi a celor netransmisibile, trebuie să fie consolidate atât serviciile medicale, cât şi cele de sănătate publică, deoarece ele se complementează unele pe altele. Sănătatea publică este una din cele cinci priorităţi ale agendei de reformă globală a OMS şi anume categoriei ce ţine de fortificarea sistemului de sănătate. La nivel regional, în 2012 a fost aprobat Planul European de Acţiuni pentru fortificarea capacităţilor şi serviciilor de sănătate publică de către Comitetul Regional OMS pentru Europa în cadrul celei de-a 62 sesiuni. Una din realizările obţinute la nivel de ţară este elaborarea şi aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova a Strategiei de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020 şi a planului său de acţiuni – documente care sunt în conformitate cu cadrul de politici europene a OMS. Acest fapt demonstrează că fortificarea serviciilor de sănătate publică este una din priorităţile guvernului şi trebuie să-şi asume angajamentul pentru implementarea Strategiei de Sănătate Publică, precum şi a altor politici ce ţin de sănătatea publică.

Serviciile solide de sănătate publică şi coordonarea strânsă în cadrul sistemului de sănătate și în afara lui reprezintă o modalitate pentru a aborda noile provocări determinate de bolile netransmisibile.

 

Doamna Jakab, vă mulțumesc pentru acest interviu!