Autor: Irina Papuc

Moldovenii au cumpărat în anul 2010 medicamente în valoare de 102 milioane de euro. Între timp, numărul celor care plătesc din propriul buzunar pentru medicamentele de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit, este în creștere. Ultimele date arată că oamenii, care s-au tratat în spitale sau în ambulatoriu în 2012, au plătit mai mulți bani pentru medicamente decât în 2009.

Republica Moldova este printre statele cu cea mai mare rată a plăților informale în sistemul de sănătate din Europa și Asia Centrală. Astfel, plățile din buzunar constituie aproximativ 45 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate, mai mult decât în Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria sau Kazahstan. Suntem întrecuți doar de Albania, Armenia, Georgia, Azerbaidjan și Tadjikistan, unde procentul plăților din buzunar din totalul cheltuielilor pentru sănătate ajunge la 70%.

În pofida încercărilor de a reduce această tendință, datele acumulate de Biroul OMS Moldova în  cadrul unui studiu arată că cel puțin în 2012 oamenii au plătit mai mulți bani din buzunar la spital și în ambulatoriu decât în 2009. Astfel, ponderea persoanelor care au solicitat servicii medicale și au plătit pentru medicamente a crescut cu 9 la sută, de la 64,8 la sută în anul 2009 la 70,7 la sută în 2012. Datele relevă o rată destul de constantă a plăţilor informale din cadrul instituțiilor de ambulatoriu: aproximativ 32 la sută dintre pacienţii intervievaţi în 2009 au raportat efectuarea unei plăți informale, comparativ cu 36 la sută dintre respondenții chestionaţi în 2012.

În plus, 70,7 la sută dintre persoanele care au solicitat servicii de la un prestator în anul 2012 au raportat, la fel, plăţi pentru medicamente, atestând o creștere de 9 la sută față de 2009. Cu toate acestea, datele privind serviciile medicale în condiţii de staţionar sunt mai puțin clare. În 2012, pacienții asigurați au fost mai predispuşi să efectueze plăţi din buzunar - 31 la sută față de 18 la sută, dintre cei fără asigurare.

█ Sistemul de sănătate din Moldova a „înghițit” în doi ani aproape 100 de milioane de dolari, din granturi și credite. Volumul împrumuturilor este în creștere 

Cele mai multe plăți s-au făcut pentru medicamente. Astfel, conform estimărilor OMS, numai în 2010, moldovenii au cumpărat medicamente în valoare de 102 milioane de euro.

Autorii studiului vorbesc despre mai multe cauze care duc la cheltuieli iraționale în sistemul de sănătate pentru medicamente. Printre factorii de bază este prescrierea unui număr prea mare de preparate, multe dintre ele fiind alese intenționat cele mai scumpe și care nu sunt incluse în lista medicamentelor compensate. De altfel, legile naționale permit doctorilor să dețină cote parte din farmacii, autorii făcând referire la interesul acestora de a obține beneficii financiare.

Pe de altă parte, spitalele sunt asigurate prost cu medicamente și consumabile, fiind depistate și cazuri când unii doctori percep bani direct de la pacient, motivând că au un stoc din preparatele necesare la ei în cabinet. Și lista medicamentelor compensate este redusă și necesită completată.

Soluții pentru cheltuieli mai puține

█ Miliardele din sănătate, acumulate din buzunarul pacienților. Sume colosale „se pierd” până a ajunge în conturile spitalelor 

Autorii studiului, Frank G. Feeley și Taryn Vian, conferențiari universitari la Universitatea din Boston, Şcoala de Sănătate Publică și Silviu Domente, analist în Sisteme de Sănătate, Biroul Regional al OMS pentru Europa au identificat câteva scenarii care ar putea reduce nivelul plăților informale din sistemul de sănătate. Aceștia propun modificarea Legii privind asigurarea obligatorie de asistență medicală, care ar prevede expres că solicitarea unor plăți în alte scopuri decât cele prevăzute în Programul unic, constituie o încercare de a încălca drepturile pacienților la servicii medicale. Mult mai eficient, cred ei, ar fi dacă ar exista și o prevedere care ar indica faptul că instituția medicală este responsabilă pentru acțiunile angajaților săi. O altă soluție ar fi ca penalizările să fie mult mai mari. Acum, contractul-tip încheiat între CNAM și spital prevede o penalizare de 10 la sută din valoarea serviciului refuzat, ceea ce este foarte puțin.  

Alte rapoarte ale OMS arată că 25 la sută dintre cheltuielile pentru sănătate în statele europene sunt inutile. În mare parte, este vorba despre utilizarea excesivă a medicamentelor și a celor originale în detrimentul genericelor.   

Studiul privind abordarea problemei plăților de buzunar și plăților informale a fost publicat în luna aprilie a acestui an.  

 

█ Articole relaționate:

Nașteri cumpărate. Mămicile se plâng că plătesc cel puțin trei specialiști, pentru că aceștia asistă la venirea pe lume a pruncului 

CNAM recunoaște: volumul plăților informale, extrem de mari, mai ales pentru internarea în spitale. Experții spun că este vorba de milioane 

Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, se pronunță pentru legalizarea plăților informale la medic