Autor: Irina Papuc
Nu au bani, dar nici prea multe idei. Directorii de spitale din Moldova se axează mai mult pe idei de control a doctorilor care iau mită, decât să-i motiveze prin compensații financiare sau idei originale să renunțe la plățile pe sub masă.
În Republica Moldova volumul plăților directe constituie 50 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate, ceea ce ne poziționează într-o statistică rușinoasă. Tendința nu scade deja de aproape un deceniu, deși concomitent alocările din bugetul de stat pentru sănătate sunt în continuă creștere, constituind în acest an un record de aproape 12 la sută din bugetul de stat. Unele state au reușit să reducă plățile informale din sănătate nu atât prim mecanisme de impunere, cât de stimulare a doctorilor, dar și a pacienților să renunțe la banii în plic. Astfel, în unele spitale directorii au majorat salariile doctorilor din serviciile contra plată, iar în altele pacienții sunt încurajați să cumpere felicitări pe care să le dăruiască doctorilor. Cine adună cele mai multe felicitări, obține un adaos la salariu.
În Moldova este loc de mai puțină originalitate. De exemplu, medicii exemplari de la Spitalul raional din Orhei sunt lăudați la ședințele săptămânale de către directoarea instituției, în fața restului colegilor. Exemplar ar însemna că respecte actele naționale și instituționale de acordarea a actului medical, să respecte drepturile pacienților și, desigur, să nu ia și să nu ceară mită. Totul însă se reduce la laude verbale, recunoaște managerul instituției, Elena Palanciuc.
„Toți doctorii au semnat acte prin care își asumă responsabilitate, inclusiv penală în cazul în care iau mită. Avem o linie verde, unde fiecare pacient poate suna pentru a denunța un act de corupție. Avem organizate și lădițe cu sugestii”, spune Palanciuc. Tot ea recunoaște că aceste măsuri sunt mai mult de control al medicilor și deloc motivaționale. „Deocamdată menționăm în cadrul ședințelor săptămânale doctorii care și-au făcut munca demn, dar totul se reduce la acțiuni verbale. Desigur, avem șefi de secții cărora li se reduc din remunerare în cazul în care doctorii din secția respectivă au condiționat pacienții să le plătească bani pentru anumite servicii”, adaugă managerul. Și nu este problema lipsei de bani, doar că idei originale nu prea sunt. „Ne lipsește o idee bună pe care am putea să o implementăm”.
La Rezina și Anenii-Noi lucrurile stau mult mai prost. „CNAM nu ne dă niciun bănuț în plus pentru anumite stimulente, totul este calculat foarte bine în funcție de numărul populației. Din serviciile contra plată achităm căldura, lumina și apa, care este extrem de scumpă. Dacă nu ne-ar fura cei de la Apă-Canal cu 45 de lei pentru un metru cub de apă, poate ne-ar ajunge bani și pentru remunerări suplimentare”, spune Victor Cebotaru, directorul spitalului din Anenii-Noi.
La Rezina situația e similară – directoarea spune că nu sunt bani pentru a implementa orice fel de idei. Doctorilor li se spune că mită nu trebuia să ia, în schimb să-i asigure cu salarii decente este imposibil. Doar chirurgii și ginecologii-obstetricieni beneficiază de salarii mai mari în baza grilei de salarizare.
Un mecanism puțin mai diferit funcționează la spitalul din Cimișlia, acolo unde doctorii pot primi lunar câteva sute de lei pentru respectarea anumitor condiții. În cazul în care aceștia nu încalcă drepturile pacienților, sunt integri, nu condiționează actul medical acumulează un punctaj total de 3,5 puncte. Aceasta ar echivala cu aproximativ 400 de lei, explică Maria Florea, managerul instituției medicale.
„Aceste stimulente sunt acordate lunar. Desigur nu toți doctorii le respectă, dar avem și angajați care obțin lunar adaos la salariul de bază. Mai există și alți indicatori de performanță, care adună în total 10 puncte. Aceasta ar însemna că ei trebuie să respecte disciplina muncii și să se implice în toate activitățile legate de instituție”. Nici acestea însă nu sunt măsuri de reducere a plăților ilegale din spitale, ci o încercare de a asigura o calitate mai bună a serviciilor medicale.
Și la Chișinău este criză de idei. Directorul Spitalului de Urgență, unul dintre cele mai mari din Capitală, spune că doctorii se pot bucura de salarii mai mari, atât cât permit regulamentele existente. Aceasta ar însemna că pot adăuga câteva sute de lei dacă se majorează categoria de calificare și chiar un salariu în plus pentru muncă intensivă. Directorul de aici spune că nu există loc de originalitate, trebuie dezvoltate mecanisme de control.
„Este nevoie de mecanisme de control foarte bune, pentru că fără ele nu putem face nimic. O remunerare în plus vine și din serviciile medicale contra plată. Trebuie să găsim mecanisme civilizate, nu ca în Mongolia, care a trecut direct de la feudalism la capitalism”, este de părere Gheorghe Ciobanu.
De cealaltă parte, la privați, acolo unde există și condiții mai bune de lucru, se observă și o deschidere mai mare pentru a experimenta lucruri noi. „La noi sunt condiții foarte stricte, iar dacă există zvonuri despre mită, atunci își pierde postul de muncă fără multe explicații. În plus, salariul este un pic mai bun. Avem foarte mari cerințe de la doctori – profesionalism, amabilitate și mereu cu zâmbetul pe buze”, spune Aliona Serbulenco, director medical la clinica privată Sancos. „Ne place această idee de a avea posibilitatea ca doctorii să primească felicitări de la pacienți și cred că ar fi bine să o implementăm, deoarece există și alte metode de a mulțumi doctorii, mult mai eficientă decât banii în plic”, a mai precizat ea.
Republica Moldova este printre statele cu cea mai mare rată a plăților informale în sistemul de sănătate din Europa și Asia Centrală. Astfel, plățile din buzunar constituie aproximativ 45 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate, mai mult decât în Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria sau Kazahstan. Suntem întrecuți doar de Albania, Armenia, Georgia, Azerbaidjan și Tadjikistan, unde procentul plăților din buzunar din totalul cheltuielilor pentru sănătate ajunge la 70 la sută.
█ Articole relaționate:
State cu politici inspirate care au reușit să reducă corupția din medicină