Autor: Irina Papuc
Transparență de ochii lumii. Compania Națională de Asigurări în Medicină a publicat un raport în care indică faptul că a adoptat și elaborat pe parcursul anului 604 acte normative, dintre care numai două au trecut procesul de transparență decizională. Restul, nu ar fi fost consultate cu societatea civilă, pentru că ar fi fost adoptate în regim de urgență.
Raportul privind transparența în procesul decizional al CNAM reprezintă, de fapt, două pagini necomplete, în care este indicat numărul actelor adoptate. Astfel, aflăm că pe parcursul anului instituția a elaborat și aprobat 604 acte normative, dintre care două proiecte de Hotărâri de Guvern, 415 ordine care privesc activitatea internă și 187 dispoziții. Dintre acestea, numai două au fost supuse consultărilor publice, restul fiind „adoptate în regim de urgență”, fie nu au căzut sub incidența legii care reglementează transparența decizională. Nu este indicat specificul acestor ordine, astfel încât este neclar ce prevăd acestea și despre ce reglementări este vorba.
În raportul mult prea laconic semnat de un responsabil din instituție se mai precizează că nu au existat ședințe publice și nu au fost organizate dezbateri, nu au fost recepționate recomandări și nici contestații.
În același timp, pe site-ul oficial al instituției, sunt publicate câteva zeci de ordine din acest an, anunțuri de licitații și un raport anual privind executarea fondurilor.
Legea care obligă autoritățile să organizeze consultări publice este foarte explicită și prevede clar că autoritățile publice autonome, autoritățile administrației publice de specialitate, autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic special și autoritățile publice locale trebuie să asigure o informare multilaterală a cetățenilor despre actele juridice care urmează să fie adoptate. De altfel, procesul de transparență este unul foarte complex și are câteva etape: informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei; punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia; consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate; examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor, altor părţi interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii; informarea publicului referitor la deciziile adoptate. În termen de 15 zile de la inițierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea este obligată să facă publică decizia pe site-ul oficial.
Raportul nu este văzut cu ochi buni de către specialiștii în contracararea corupției care spun că instituția care gestionează cu buget atât de impunător de peste 5 miliarde de lei este obligată să facă publice cea mai parte a deciziilor, inclusiv când este vorba despre acte departamentale.
„Având în vedere statutul CNAM și faptul că execută fonduri impunătoare, majoritatea deciziilor trebuie trecute prin procesul complex de transparență decizională. Desigur există și situații de urgență când unele acte pur și simplu nu suferă amânare și este timp pentru consultarea părților. Este greu de crezută însă că toate au fost adoptate în regim de urgență”, este de părere Mariana Calughin, expert la Centrul de analiză și prevenire a corupției.
„Trebuie să fie date niște explicații referitor la specificul acestor documente, pentru că actele care au caracter normativ, dar și administrative care pot avea un anumit impact, inclusiv asupra sănătății și protecției sociale, trebuie să treacă toate etapele transparenței. Când este vorba despre gestionarea resurselor ar trebui să vedem și actele departamentale. Este clar că este vorba de o practică vicioasă a companiei, legea fiind de fapt ignorată, iar motivarea precum că au fost adoptate în regim de urgență este mai degrabă un motiv de a le trece mai departe”, mai punctează Calughin.
Din păcate, mecanismul de pedepsire pentru încălcarea prevederilor legii este unul oarecum șubred, mai spune experta, care prevede doar sancționare disciplinară. Oricum, există pârghii, iar pentru acest lucru, instanța ierarhic superioară, Guvernul trebuie să examineze raportul și să fie pedepsite fie persoana responsabilă de transparența decizională, fie directorul companiei.
Nu am reușit să obținem o opinie de la responsabila de raport, Mariana Gulian. Responsabilii de relațiile cu presa de la CNAM au spus că vor reveni cu răspunsurile și clarificările raportorului, însă n-au mai făcut-o.
CNAM, principalul gestionar al banilor din sectorul sănătății, are un buget planificat pentru 2015 de peste 5 miliarde de lei. Instituția a fost de multe ori criticată pentru faptul că este netransparentă și că nu cooperează, atât cu experții, societatea civilă, dar și cu jurnaliștii. Rapoartele Curții de Conturi au stabilit nereguli, în special la modul de alegere și finanțare a proiectelor de dezvoltare pentru spitale. Atunci, auditorii vorbeau despre tendința de a finanța proiecte pe criterii și simpatii politice.
█ Articole relaționate: