Autor: Irina Papuc
Tot mai multe persoane din regiunea transnistreană aleg să se trateze în spitalele din Chișinău. Pentru să sistemul de sănătate este mai bine pus la punct, pentru că spitalele sunt mai dotate, pentru că aici se simt mai în siguranță sau pentru că sistemul de acolo este ineficient în fața bolii lor - motivele sunt diferite, arată un raport privind sistemele de sănătate în tranziție. Problema este că unele spitale cheltuiesc milioane de lei pentru tratamentul lor, însă banii nu și-i pot recupera, întrucât nu există un mecanism prin care să fie făcut acest lucru.
Institutul Mamei și Copilului este unul dintre spitalele unde se tratează cei mai mulți pacienți din regiunea transnistreană, pentru că este de nivel terțiar, ceea ce în stânga Nistrului lipsește.
Ștefan Gațcan, directorul instituției, spune că anual aici nasc aproximativ 300 de gravide și sunt tratați peste 1.000 de copii. „În fiecare an crește numărul acestor pacienți cu 10 -15 la sută și se adresează cu diferite patologii care nu pot fi tratate acolo. O mare parte dintre ei n-au cetățenia Republicii Moldova și din cauza asta nu pot prezenta acte confirmative. Doar una din zece femei și foarte puțini copii au cetățenie moldovenească”. În rest, spune Ștefan Gațcan, toate cheltuielile sunt suportate de către instituție și nu pot fi recuperate. De exemplu, anul trecut suma cheltuielilor acumulate în urma acordării tratamentului a depășit 5 milioane de lei.
„Ne prefacem că rezolvăm problema”
Oamenii vin la doctor cu diferite probleme de sănătate. Cei mai mulți copii vin cu apendicite, stări virale grave, insuficiență renală. Femeile aleg să nască în maternitățile din dreapta Nistrului, pentru că aici se simt mai în siguranță. Foarte rar sunt trimise la indicația doctorilor. „Pacientele vin cu sindromul HELP, chiar și operațiile de cezariană, care implică riscuri, se fac la noi. Gravidele care au patologii extragenitale, cum ar fi cele renale, cardiovasculare, vin, de asemenea, să nască la noi”.
Directorul spune că CNAM nu rambursează cheltuielile pentru pacienții care nu au cetățenia Republicii Moldova, în schimb spitalul este obligat să acorde asistență medicală, mai ales dacă vorbim de urgențe. Și din cauză că nu există un mecanism de rambursare a acestor cheltuieli, nimeni nu-și asumă nicio responsabilitate. „Toți ne prefacem că chipurile știm problema, că depunem efort să o rezolvăm, ne prefacem că lucrăm la documente, acorduri. Există puține cazuri când noi ne putem înțelege cu așa-zisul minister al sănătății de acolo. Noi trimitem informațiile, în baza cărora încheiem un contract și ulterior ne primim banii. Cazurile acestea sunt foarte puține. Noi nu suntem ambasadori, iar aceasta este o problemă, în primul rând, politică”, mai spune Gațcan.
Directorul crede că CNAM ar putea fi flexibilă în crearea unor pachete de servicii de asigurări la etapa de internare în spital.
Pacienții se tratează, Tiraspolul plătește
La Institutul de Cardiologie și Neurologie este un pic mai simplu. Pacienții sunt mai puțini, de ordinul sutelor. În cea mai mare parte a cazurilor, autoritatea autoproclamată se obligă să restituie cheltuielile pentru tratament.
„Anul trecut am înregistrat 144 de pacienți. Dacă vorbim de cei planici și care necesită intervenții chirurgicale, ne străduim să-i trecem la contra-plată. Dacă eu aș avea nevoie de o intervenție costisitoare și aș pleca în Germania sau Norvegia mi s-ar cere să achit. Așa și la noi. Doar că mulți sunt foarte săraci. Numai 450 de pacienți din numărul total au achitat serviciile medicale, dar și aici nu putem vorbi de o rambursare totală, măcar consumabilele să le achite”, spune directorul Institutului de Cardiologie, Vitalie Moscalu. Potrivit lui, pacienții merg la așa-zisul minister al Sănătății din stânga Nistrului cu un model de contract, prin care autoritatea de acolo ar urma să ramburseze cheltuielile.
Majoritatea pacienților care au cerut ajutorul medicilor de la Chișinău aveau malformații cardiace, cardiopatie ischemică și complicații generate de hipertensiunea arterială. „Din contractele pe care le avem, partea contractantă și-a respectat obligațiile și nu am avut probleme cu ei”, a adăugat Moscalu.
Și directorul de la Institutul Neurologic spune că nu există divergențe cu așa-zisul minister de la Tiraspol, atunci când este vorba despre rambursarea cheltuielilor pentru pacienți. Andrei Uncuța, directorul instituției, spune că decontarea și plata sumelor se face de fiecare dată în volum deplin.
Până la această oră nu am reușit să obținem un răspuns și de la CNAM în privința decontării banilor pentru serviciile prestate pacienților din stânga Nistrului, deși ni s-a promis un răspuns în termeni rezonabili. Cert este că între Ministerul Sănătății de la Chișinău și reprezentanții de la Tiraspol au existat acorduri neformale și sporadice în diverse domenii ale asistenței medicale. Într-un raport al Institutului de Politici Publice se arată că Tiraspolul a fost receptiv în implementarea măsurilor de reducere a HIV și TB, în conduita integrată a maladiilor la copii, asistența în programele de vaccinare, fortificarea serviciului de reanimare și terapie intensivă la copii.
Un model rusesc, implementat defect
Aceeași analiză arată că în stânga Nistrului asistența medicală rămâne precară. Cea mai mare parte a oamenilor suferă, ca și la noi de altfel, de maladii cardiovasculare și oncologice. Alte date arată că doar 7 la sută dintre copiii care se nasc sunt sănătoși. Lucrurile se complică din cauza politicii de auto-izolare, iar un raport privind Sistemele de sănătate în tranziție arată că regiunea încearcă cu mari deficiențe să aplice sistemul medical după modelul rusesc. O altă problemă este că lucrătorii medicali pot doar să facă studii medii, întrucât acolo funcționează două colegii medicale și nu există studii universitare. Medicii care activează acum fie au terminat studiile la Chișinău, fie în Rusia sau Ucraina. Componenta de perfecționare continuă lipsește.
Autoritățile de la Chișinău nu au acces la date statistice ca să înțeleagă ce se întâmplă de fapt în regiunea transnistreană și cât de afectată este populația. În 2006, resursele bugetare alocate pentru sănătate au reprezentat circa 4,2% din produsul intern brut al regiunii, se mai arată în raportul „Sisteme de sănătate în tranziție”, publicat în 2012.
█ Articole relaționate:
Lipsă de medicamente anti-tuberculoase în regiunea transnistreană