Autor: Irina Papuc
La aproape două săptămâni de la publicarea primului articol despre veniturile funcționarului de la Ministerul Sănătății care conduce o mașină scumpă și a reușit să-și procure un imobil de 1 milion de lei, pe care l-a trecut în proprietatea lui, Comisia Națională de Integritate ezită să se autosesizeze, așa cum prevede legea.
Deși a obținut timp de doi ani consecutiv aproape 5.000 de lei lunar din salariu, Alexandru Roșioru, șeful e-Transformare de la Ministerul Sănătății, conduce o mașină scumpă în valoare de peste 180 de mii de lei, iar în 2013 și-a cumpărat un imobil în valoare de 1,2 milioane de lei. Aceasta chiar dacă veniturile familiei ating oficial 390 de mii de lei, partea consistentă în bugetul familiei, fiind asigurată de soția acestuia care a câștigat 320 de mii de lei anul trecut.
Deși nu a putut explica cheltuielile, Alexandru Roșioru a declarat pentru Sănătate Info că a luat imobilul în rate, ceea ce ar face posibilă achitarea acestuia. El a refuzat să spună pentru câți ani s-a angajat să facă plățile lunar și cât a constituit prima rată. De altfel, Roșioru a refuzat să spună unde activează soția acestuia. Ulterior, în cadrul unor investigații, am stabilit că de fapt aceasta controlează un centru de sănătate privat, care prestează servicii contra plată și, totodată, este contractat de către CNAM. Instituția a reușit să obțină în 2014 un contract de peste 2,3 milioane de lei.
Prin altă investigație „ANCHETĂ// Softul Ministerului Sănătății - „reparație” de 1 milion de euro a unui soft deja creat din fonduri europene. Conjuncturi neclare și decizii dubioase”, publicată pe E-sanatate.MD, am relatat despre faptul că sub conducerea șefului E-Transformare, statul a alocat 1 milion de euro pentru elaborarea unui soft pentru medicina de familie. Fără să afirmăm cert, bazându-ne pe o decizie a unui grup de la Ministerul Sănătății, care a organizat licitația și a stabilit câștigătorul, realizarea unui nou soft s-a dovedit a fi, de fapt, dezvoltarea unuia deja existent, construit pe fonduri europene. Specialiștii de la Centrul pentru E-Guvernare s-au expus asupra cifrei alocate pentru acest scop, ca fiind una mult prea mare pentru un soft, în condițiile în care acesta nici măcar nu este dezvoltat la nivelul spitalelor.
La apelul nostru, Anatolie Donciu, șeful Comisiei Naționale de Integritate, a spus că singura soluție ar fi să „expediem comisiei o sesizare”. „Nu vreau să mă implic, nu știu despre ce este vorba, dar nu decid eu singur așa că nu pot fi învinuit de influențarea deciziei. Sunt cinci membri care decid pornirea sau nu a procedurii de control. Faceți o sesizare și vă vom da un răspuns”, ne-a răspuns scurt Donciu, motivând lipsa de timp.
De fapt, Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate, adoptată în decembrie 2011 prevede că CNI poate institui controlul din oficiu, ca urmare a publicațiilor din mass-media. Instituția a făcut uz anterior de acest drept, sesizându-se în privința diverselor investigații în care au fost vizați judecători și chiar funcționari din sănătate.
█ Articole relaționate: