Autor: Irina Papuc
Partenerii externi ai Republicii Moldova cer autorităților să pregătească mecanisme concrete prin care spitalele să fie sancționate în cazurile în care de la pacienți se vor cere plăți informale și să fie adoptată o politică de zero toleranță pentru cazurile de corupție. Anterior, Ministerul Sănătății a mai cerut regulă în spitale în ceea ce privește plățile informale. Managerii de spitale chiar aveau obligația de a organiza chestionare anonime printre pacienți ca să vadă dacă acestora li s-a cerut sau nu mită. Lucrurile însă nu s-au mișcat. De data asta însă partenerii care sunt și donatori de milioane pentru Moldova, pun piciorul în prag.
Ministerul Sănătății are la dispoziție cel mult 12 luni ca să introducă în legislație mecanisme concrete care ar penaliza spitalele în care se vor aduce dovezi de solicitare a plăților neformale. Măsura este prevăzută într-o Notă Informativă pe care cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova au expediat-o Guvernului.
În document se atrage atenția asupra faptului că țara noastră este printre statele din regiunea europeană cu cea mai ridicată rată a plăților informale. Acestea constituie jumătate din cheltuielile totale pentru sănătate, adică practic un buget paralel.
„Plățile direct din buzunar înregistrează în continuare o pondere înaltă, constituind 45 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate. Performanța precară a determinat un nivel scăzut de satisfacție al pacienților. Este necesară introducerea mecanismelor de sancționare a spitalelor cu cazuri dovedite de plăți informale și adoptarea politicilor de zero toleranță față de cazurile de corupție ce implică încălcări grave ale drepturilor omului”, se precizează în document.
Anul trecut, Ministerul Sănătății a anunțat o campanie amplă de combatere a corupției și a plăților neformale din spitale, dar totul s-a limitat la alipirea unor postere, cu mesajul sec „Nu da și nu lua mită”.
În esență, problema este mult mai gravă . Într-un raport preliminar al CNA, publicat după ce a fost monitorizată situația din trei instituții medicale - AMT Centru, Spitalul Municipal nr.1 și Institutul Mamei și Copilului – se menționează că există un ghem de probleme care generează acte de corupție. În primul rând este vorba despre salariile extrem de mici, de rambursarea sumelor infime pentru cazurile tratate, dar și despre lipsa unui Cod Deontologic al lucrătorului medical. La toate acestea se adaugă lacune din diferite acte departamentale, care generează corupție la nivel mai înalt între lucrătorii medicali, în care nu sunt implicați pacienții. „Chiar dacă toate aceste probleme ar fi soluționate, riscurile de corupție ar scădea doar cu 20 la sută, restul fiind prerogativa Ministerului Sănătății și CNAM de a se implica”, se mai precizează în raportul CNA.
Experții din sănătate spun și ei că legi care să prevadă expres interzicerea actelor de corupție există, problema este că nimeni nu s-a gândit și la mecanismele de punere în aplicare.
„Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală conține prevederi clare cu privire la volumul de servicii prestate în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Problema este că nu sunt mecanisme – cine va verifica modul cum se respectă aceste prevederi în spitale și conform căror mecanisme. Ministerul Sănătății și CNAM trebuie să intervină prin elaborarea unor acte departamentale care să fie preluate și implementate de către instituțiile medicale. La noi însă toate lucrurile se fac cu jumătate de măsură”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.
Ministrul Sănătății este optimist și crede că lucrurile din sistem se vor schimba, iar Moldova va reuși să îndeplinească condițiile partenerilor externi, ce-i drept tot cu bani externi. „În contextul acordului cu Banca Mondială pe care îl avem în privința modernizării sectorului sănătății, sunt prevăzute și activități de elaborare și implementare a mecanismelor de stimulare a performanței spitalelor și sancționare pentru nereguli. Vor activa grupuri de lucru mixte, inclusiv organizații non-guvernamentale”, spune Mircea Buga, actualul ministru al Sănătății.
Anul trecut, în luna iulie, Ministerul Sănătății a publicat un ordin prin care indica directorilor de spitale să organizeze anchete anonime printre pacienți, prin intermediul cărora să depisteze doctorii corupți din instituție. Niciunul dintre ei însă nu s-a grăbit să facă acest lucru, argumentând că nu este colegial și că și-ar întrece atribuțiile de serviciu.
Cel mai recent studiu „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est arată că pacienții plătesc sume enorme de bani, inclusiv pentru tratamentul unor maladii, acoperite din resurse de stat. Tratamentul din contul bolnavilor ajunge și la 30 de mii de lei, iar suma mulțumirilor întrece cu lejeritate câteva mii.
Cu toate acestea datele oficiale pentru 2013 arată niciuna dintre sesizările scrise sau apelurile înregistrate prin intermediul Liniei Fierbinți în privința actelor de corupție, nu s-ar fi adeverit.
█ Articole relaționate: